nikos-chlepas1Săptămâna trecută am publicat în premieră comunicatul de presă al celor de la Cernica Residence referitor la situaţia dintre dezvoltatorul acestui proiect imobiliar şi ATE Bank România, finanţatorul lui. Lucurile nu par deloc simple din acel comunicat – reprezentanţii dezvoltatorului ne-au trimis o documentaţie de… 300 de pagini în sprijinul afirmaţiilor făcute. Pentru a lămuri mai bine situaţia i-am luat un interviu proprietarului acestui proiect imobiliar, Nikos Chlepas, dar am cerut puncte de vedere şi de la reprezentanţii ATE şi ai casei de avocatură Mușetescu, Stanculescu și Asociații.

Cum priviţi dreptul la replică pe care ATE Bank România l-a dat pe website-ul nostru la comunicatul dumneavoastră de presă „Cernica Residence în derivă. Ape învolburate la ATE Bank România SA”?

Nikos Chlepas: Tipic pentru această bancă. Nu a răspuns punctual la niciuna dintre problemele semnalate. Trebuie să remarc faptul că acest prim comunicat a apărut ca urmare a refuzului oricărui dialog din partea actualului preşedinte al băncii, dl. Sotirios Skandamis, cu societatea noastră. Aceste lucruri, precum cesiunile de creanţă de care am vorbit în comunicat, au apărut după ce dumnealui a preluat conducerea băncii şi cred că a importat aceste practici de prin alte ţări unde a condus diferite subsidiare ale unor bănci greceşti. Spun asta pentru că nu este tipic băncilor din Grecia ca prin cesiuni de creanţă să înlocuiască împrumutatul iniţial cu o firmă controlată indirect de bancă, căreia banca îi dă un credit fictiv pentru a cumpăra creanţa băncii, pentru ca apoi cesionarul, în cadrul licitaţiei organizate de executorul judecătoresc ca urmare a executării silite, să depună creanţa în contul adjudecării imobilului, iar banca să finanţeze noul proprietar pentru finalizarea investiţiei.

Aşa ceva nu se poate întâmpla în ţările civilizate. Am ocupat şi eu poziţii de vârf în conducerea unor bănci greceşti şi nu am întâlnit astfel de practici. Poate că în România au fost posibile şi datorită permisivităţii legislative, dar şi a neimplicării BNR de teama de a nu crea instabilitate în sistemul bancar. BNR va spune că nu se implică în litigiile dintre bănci şi firme, fiind atributul instanţelor soluţionarea conflictelor litigioase, dar acest tip de litigiu priveşte cesiunea de creanţă a băncii, creanţa vine din credit bancar, iar BNR-ul este singura instituţie abilitată să supravegheze din punct de vedere prudenţial activitatea băncilor. Atunci ce caută o creanţă provenită dintr-un credit bancar pe mâna unui SRL?

Ce vreţi să spuneţi cu acest lucru?

Nikos Chlepas: Activitatea de creditare nu se poate desfăşura decât ca activitate autorizată de BNR, pe baza codurilor CAEN specifice. Cesiunea de creanţe nu are un cod CAEN şi nu este prevăzută în codul comercial ca modalitate de transmitere a obligaţiilor, ceea ce înseamnă că este specifică domeniului civil, codul civil fiind cel care reglementează cesiunea de creanţă. Totuşi, atunci când legiuitorul a dat drepturi suplimentare băncilor, s-a specificat în mod expres că aceste credite pot fi cesionate unor entităţi autorizate (bănci, IFN-uri etc.). Astfel de prevederi sunt în Legea nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare, aplicabilă creditării persoanelor juridice, de unde reiese că creanţele ipotecare nu pot fi cesionate unor SRL-uri.

Aici, adevărata problemă este cea a prejudiciilor create miilor de persoane juridice creditate iniţial de bănci, dar care sunt sacrificate pentru a fi evitată prăbuşirea sistemului bancar. Într-un fel, un interes major, al stabilităţii aparente a sistemului bancar, primează asupra interesului considerat minor al celor creditaţi care nu mai pot, în climatul crizei financiare actuale, să-şi plătească dobânzile şi/sau ratele.

Şi atunci cum vă explicaţi că totuşi aceste cesiuni de creanţă sunt la modă în România, fiind practicate şi de alte bănci?

Nikos Chlepas: Climatul legislativ permisiv este principalul vinovat. Băncile speculează golurile legislative şi lipsa interdicţiilor exprese, pe principiul că tot ce nu este interzis este posibil. Totuşi, legi există, dar ele sunt ocolite. Cum credeţi că este posibil ca cesionarul Kite Round SRL, ca firmă înfiinţată cu câteva zile înainte de cesiune, să primească un credit de 4,7 milioane de euro, dar această firmă să nu aibă niciun salariat, niciun sediu real, să nu pună nicio garanţie pentru credit, iar asociatul unic pe rol de administrator să nu fii avut în viaţa lui o altă firmă şi, de aceea, experienţa lui să tindă spre zero?

Dl. Alexiu Daniel, că despre el este vorba, chiar nu ştie ce se întâmplă. El este omul marionetă care semnează tot ce-i spune dl. avocat Arthur Muşetescu, fără a înţelege ce semnează şi că se expune legii penale, acoperindu-i pe alţii. Drept dovadă s-a început urmărirea penală împotriva d-lui Alexiu Daniel, dar împotriva avocatului care este autorul de drept al acestor inginerii financiare, încă nu s-a dispus o asemenea măsură.

Cum este posibil ca aceste firme să desfășoare o activitate fără cod CAEN?

Nikos Chlepas: Aşa cum am mai spus, pentru activitatea de recuperare de creanţe nu există cod CAEN în România, firmele care proclamă că desfăşoară o astfel de activitate în fapt funcţionează ilegal, în baza codului CAEN 8291, respectiv „Activităţi ale agenţiilor de colectare şi a birourilor (oficiilor) de raportare a creditului”. Acest cod prevede două clase de activităţi care nu au nicio legătură cu recuperarea de creanţe: activitatea agenţiilor de colectare a debitelor („colectarea plăţilor pentru clienţi şi remiterea plăţilor colectate către aceştia, cum sunt serviciile de colectare a facturilor şi a datoriilor”) și activitatea birourilor de raportare a creditului („activităţi de compilare a informaţiilor”). Apoi, unele aşa-zise societăţi de recuperare de creanţe adaugă în obiectul lor de activitate codul CAEN 7022 („Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management”), dar aceasta înseamnă că firma-SRL acordă consultanţă creditorului, care în numele lui îl execută silit pe debitor.

În cazul nostru, al Ank Art Building SRL, banca se foloseşte de cesionarul Kite Round SRL după cum îi sunt interesele. Intenţia băncii era conturată înainte de data cesiunii, cel puţin aşa rezultă dintr-o notificare a băncii: „Vă aducem la cunoştinţă faptul că, în situaţia în care până la data limită de 15 martie 2011 dumneavoastră nu veţi rambursa întreaga sumă notificată, ATE Bank România SA, în calitate de creditor, va întreprinde toate demersurile legale pentru a-şi recupera întregul prejudiciu… fie pe calea executării silite, fie prin vânzarea (cesionarea) creanţei către o firmă specializată în recuperare debite.”. Este evidentă intenţia şi premeditarea băncii în a cesiona creanţa unei firme pretins specializate în recuperarea de creanţe, cu toate că nu se poate spune despre Kite Round SRL că ar fi o astfel de companie, acesteia lipsindu-i din obiectul de activitate până şi codul CAEN 8291 pe care îl folosesc toate firmele de acest fel.

Există o cercetare penală în cazul cesiunii creanţei Ank Art Building SRL?

Nikos Chlepas: Da, există. Ank Art Building SRL a formulat iniţial o plângere la Poliţia Capitalei, iar corespunzător acesteia există un dosar la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti. În acest dosar au calitate de învinuiţi două persoane din conducerea ATE Bank România SA, precum şi cele care au semnat contractele de cesiune de creanţă din partea cesionarilor Focus Mihail SRL şi Kite Round SRL. Cum, între timp, am descoperit noi fapte şi s-a lărgit numărul persoanelor implicate în privinţa cesiunii creanţei noastre şi a altora de același fel, faţă de care avem informaţii că există plângeri la instituţii diferite, am considerat că toate aceste cercetări trebuie reunite la un singură instituție. Ca urmare am reformulat plângerea şi am depus-o la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, la DIICOT şi la DNA, solicitând totodată stabilirea competenţei în cauză.

Cum vedeţi rezolvarea problemei?

Nikos Chlepas: Noi credem în soluţia economică. Noi căutăm dialogul şi negocierea cu banca deoarece proiectul nostru trebuie redat circuitului economic. Dar actualul preşedinte al ATE Bank România SA, dl. Sotirios Skandamis, nu vrea negocierea. Pe 14 iulie 2011 am fost încă o dată la biroul dumnealui, dar am fost evacuat cu forţa. Ori, Ank Art Building SRL a fost împrumutatul băncii, iar după cesiune şi rezoluţiunea parţială a cesiunii de Kite Round SRL, a redevenit clientul băncii, aşa cum afirmă chiar banca într-o notificare: „Astfel, urmare rezoluţiunii parţiale a contractului de cesiune de creanţă 1490/30.03.2011, părţile au fost repuse în situaţia anterioară încheierii contractului, astfel încât, ATE Bank România SA a redevenit creditoarea dumneavoastră pentru suma de 4.762.364 de euro”. Dar aceasta este o falsă rezoluţiune şi a fost invocată de bancă doar pentru a putea pune mâna pe suma de 4.742.576,5 lei care a fost virată de Ministerul Finanţelor în contul nostru deschis la ATE, reprezentând rambursare de TVA, pentru a o putea considera credit restant şi astfel să şi-o însuşească, fabricând şi antedatând documente.

Dumneavoastră acuzați banca de aceste acțiuni sau pe președintele acesteia?

Nikos Chlepas: Tot ceea ce se întâmplă la ATE Bank România SA ne priveşte deoarece Ank Art Building SRL încă mai este dezvoltatorul Cernica Residence, iar banca încă mai este finanţatorul acestui proiect. Eu vreau doar să protejez banca de acţiunile nefaste ale actualului ei preşedinte. Dacă ATE va continua pe acest drum, va avea prejudicii, iar proiectul nostru imobiliar va ajunge pe mâna creditorilor. De aceea dorim negocierea. Pe de altă parte, prin cesiune şi prin premeditata înlocuire a noastră ca dezvoltator cu cesionarii, investiţiile noastre vor fi înghiţite de cesionari, iar datoriile noastre faţă de alţi creditori rămân, ceea ce este inacceptabil.

Nu sună ciudat, plângeri penale, acţiuni civile, dar şi negocieri în acelaşi timp?

Nikos Chlepas: Oricât vi se pare de ciudat, dacă nu ne-am fi opus, proprietari şi dezvoltatori ai Cernica Residence ar fi fost Focus Mihail SRL şi Kite Round SRL. Ştiu că este incomod să accepţi că ai greşit, dar până la urmă şi greşelile pot fi asumate, eu mi le asum pe ale mele şi invit la o negociere banca, cesionarul şi avocaţii. Este dreptul lor să accepte sau să refuze, dar ar trebui să primeze interesul financiar, iar soluţia raţională poate fi doar una economică. În plus, dacă dispare prejudiciul, se estompează şi unul dintre temeiurile acţiunii penale. Impresia mea este că în cauză au apărut şi alţi avocaţi, dar că aceştia dau sfaturi greşite. Adevăratul medic este cel care previne afecţiunile pacienților, nu cel care prescrie un teanc de reţete după ce boala s-a instalat.

NB:

- Solicitaţi să ne dea un punct de vedere la afirmaţiile din acest interviu, reprezentanţii ATE Bank România ne-a spus doar atât: „ATEbank România s-a adresat deja instanţelor judecătoreşti în vederea soluţionării situaţiei prezentate în conformitate cu prevederile legale.”.

- De la SCA Mușetescu, Stanculescu și Asociații nu am primit niciun comentariu.

Share:
  • TwitThis
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google
  • Technorati

 Newsletter

Ti-a placut aceasta stire? Aboneaza-te la newsletter.

Loading... Loading...