Baietii destepti din imobiliare: cum se restaureaza un monument istoric iar la final iese cladire moderna de birouriCe a mai rămas din Spiru Haret? În conştiinţa colectivă a majorităţii românilor, el este asociat, mai degrabă, cu universitatea omonimă decât cu fondatorul sistemului modern de învăţământ.

Degradarea imaginii lui Spiru Haret contină şi cu „moştenirea sa palpabilă”, care aşteaptă să fie „reconfigurată”. Casa construită de el, însuşi, unde a gândit toate reformele importante, riscă să fie „încălecată” de o clădire de sticlă ce va găzdui şapte etaje de birouri.

Casa Spiru Haret este situată în centrul Bucureştiul, pe strada gen. Gheorghe Manu, numărul 7. A fost declarată monument istoric în 2005, an în care şi-a găsit şi un proprietar: o persoană juridică privată, Invest Lux Construct.

Deşi administratorul este de negăsit, reprezentanţii firmei au obţinut, în 2006, toate avizele necesare de la Ministerul Culturii şi de la Primăria Muncipiului Bucureşti pentru „reconfigurarea” spaţiului.

Invest Lux Construct, în baza proiectului elaborat de compania de arhitectură Urban Office, intenţionează să construiască o clădire modernă de şapte etaje în spatele casei Haret, care să „încalece” monumentul istoric printr-o extensie de patru nivele.

Lucrările nu au demarat nici până în prezent, dar Invest Lux Construct a reînnoit avizele favorabile pentru efectuarea construcţiei în martie 2010. Între timp, casa Spiru Haret a fost lăsată în paragină, de mai mulţi ani fiind locuită de o familie de romi, care contribuie vizibil la degradarea monumentului istoric.

Contactat de adevarul.ro, consilierul de presă al Ministerului Culturii (MC), Radu Enache, a explicat situaţia în care se află fosta locuinţă a lui Spiru Haret, precum şi motivele pentru care a fost luată decizia de „reconfigurare” a monumentului istoric.

Informaţiile obţinute iniţial arătau că clădirea de pe strada gen. Gheorghe Manu, nr. 7, aşteaptă să fie demolată. Radu Enache a atras atenţia că „niciun fel de clădire-monument istoric nu poate fi desfiinţată - e termenul de specialitate pentru a demola - şi nici măcar nu se pot face reparaţii fără avizul Ministerului Culturii. O clădire care este monument-istoric nu poate fi desfiinţată”.

„Atâta vreme cât casa este în picioare şi nu dă nimeni cu târnăcopul în ea, juridic vorbind noi, nu putem afirma că cineva o distruge. Conform legislaţiei de acum, orice proprietar de monument istoric este responsabil de starea în care e. Deci el trebuie să-l repare şi să-l întreţină, teoretic, pe banii lui”, a specificat oficialul MC.

Ba mai mult, Ministerul îl poate chema în judecată pe proprietar dacă nu are grijă de clădire, dar, pentru a câştiga, trebuie să dovedească reaua-credinţă a acestuia.

„Problema e următoarea: juridic, nouă ne lispeşte capacitatea de a demonstra în instanţă că proprietarul e de rea-credinţă. Dacă un monument istoric nu este întreţinut şi îngrijit de proprietar, atunci, conform legii, ministerul îl poate da în judecată pe proprietar ca să-l oblige la întreţinerea clădirii. A face lucrul acesta presupune, pe de o parte, ca proprietarul să aibă foarte mulţi bani. Pe de altă parte, ca noi să-l putem da în judecată cu şanse de câştig trebui să dovedim că proprietarul e de rea-credinţă, or chestiunea asta nu se poate face cât timp proprietarul spune «uite domne, eu sunt sărac, n-am de unde, îngrijesc şi eu cât pot, reazem burlanul, mătur în faţă»”.

„Din punct de vedere juridic, suntem cam cu mâinile legate”, a declarat consilierul de presă al MC, Radu Enache

Totuşi, proiectul care vizează casa Haret nu presupune demolarea acesteia. „În 2005, Direcţia pentru Cultură a PMB dă aviz pentru reconfigurare volumetrică şi funcţională. Nu e vorba nicăieri de demolare, de desfiinţare. E vorba de păstrarea corpului de clădire ca atare şi de o construcţie în spate care a fost, iniţial, proiectată să încalece clădirea veche”, a explicat Radu Enache.

Există voci ale societăţii civile care blamează Ministerul Culturii pentru decizia luată şi care cer găsirea unei soluţii pentru salvarea monumentului istoric. În faţa acestei situaţii, oficialul MC Radu Enache a explicat: „Istoria e cam aşa. În momentul în care, din 2005, din 2006, Direcţia pentru Cultură dă un aviz pentru o asemenea reconfigurare e dificil ca, ulterior, să-l retragă. Ea poate pune condiţii. Dacă Ministerul Culturii ar veni aşa revoluţionar şi ar spune că toate avizele se abrogă, atunci noi suntem pasibili de judecată şi pierdem. Cât timp, de-a lungul mai multor ani, nişte miniştri au luat nişte decizii de principiu nu poţi acum să zici «m-am sucit»”.

Ce poate face Ministerul Culturii?

„În cazul casei Haret, avizele din 2009 şi 2010 prevăd nişte condiţii suplimentare care înseamnă renunţarea la un etaj şi retragerea cu un număr de metri a clădirii noi care vine deasupra imobilului vechi, pentru a păstra valoarea arhitectonică a casei Haret în ansamblul frontului străzii gen. Gh. Manu. Cam asta se poate face şi asta face Ministerul Culturii. Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a considerat că clădirea nouă e prea mare, au pus să se retragă dintr-o parte, să se micşoreze nivelul. Acestea sunt măsurile ce pot fi luate pentru a preveni distrugerea casei Spiru Haret”, a continuat Radu Enache.

„Ceea ce ne dorim noi acum e să se ţină seama de condiţiile puse de Comisia Monumentelor Istorice, care sunt trecute în avizul dat în 2010, iar construcţia nouă să nu afecteze urbanistic şi arhitectonic casa Haret. Prin planurile respective, clădirea nu va fi în niciun caz distrusă şi bănuim că orice proprietar nu va avea un loc frumos în spate şi o şandrama în faţă. Adică va investi şi în renovarea casei”, a menţionat consilierul Enache.

Ministerul Culturii n-a avut bani să cumpere casa Haret

Întrebat de ce, când s-a pus în vânzare în 2005, casa Haret nu a fost achiziţionată de Ministerul Culturii, Radu Enache a răspuns: „Simplu. N-a avut bani. Şi ministerul, în fond, este o persoană şi nu-şi permite să cumpere fără ca mai apoi să întreţină bunul respectiv”.

„Nici în ţările occidentale care au clădiri de patrimoniu mult mai multe, mai mari, mai impunătoare, mai valoaroase - Franţa, Italia, spre exemplu - acestea nu sunt în proprietatea statului. Tendinţa este ca ele să fie vândute unor persoane fizice sau juridice private şi ele să contribuie la întreţinerea lor, bineînţeles, sub supravegherea şi cu avizul unor specialişti”, a menţionat consilierul de presă Radu Enache.

„La momentul respectiv, soluţia a fost potrivită”

Consilierul de presă al MC, Radu Enache, a comentat şi planurile elaborate de compania Urban Office, care prevăd o construcţie de şapte nivele, un parter şi un subsol, în spatele casei Haret, iar deasupra acesteia să urmeze o extensie a celor patru etaje superioare.

„A fost o vreme în acei primii ani de după Revoluţie când soluţia păstrării faţadei vechi cu o îmbinare de modern a fost discutabilă, contestabilă, dar nu era neapărat şocantă estetic şi urban. Seamănă cu acea construcţie din Piaţa Revoluţiei, de lângă Biblioteca Centrală Universitară. Aceea a fost printre primele construcţii de felul ăsta care a îmbinat o faţadă veche cu o clădire modernă. La momentul respectiv, acolo, soluţia a fost potrivită. După Revoluţie, din clădirea de lângă BCU nu mai rămăsese nimic decât zidurile propriu-zis, iar alea erau găurite şi arse. Acolo nu prea mai aveai cum să refaci clădirea respectivă decât dacă îi dădeai un plus de valoare ca spaţiu funcţional”, a explicat Enache.

El a atras, totuşi, atenţia că „de la nişte exemple din acestea care aveau justificare de moment, până la a afirma că pe orice clădire veche se construieşte un mastodont modern care o ucide e o diferenţă de ordin de mărime, de clasă, de interpretare”.

„Probabil că, la momentul de faţă, asemenea soluţii cu încălecarea unor imobile vechi de către construcţii moderne şi, practic, sufocarea lor arhitectonică n-ar mai fi date sau ar fi date cu mult mai multă greutate şi în urma mai multor discuţii”, a menţionat Radu Enache.

„De ce casa lui Spiru Haret nu ar putea fi amenajată ca un muzeu al şcolii româneşti?”

Deşi imaginea lui Spiru Haret devine tot mai vagă în conştiinţa majorităţii, există personalităţi ale mediului academic care au tras semnale de alarmă privind situaţia casei ctitotului sistemului modern de învăţământ din ţară. Printre acestea se numătă profesorul Constantin Schifirneţ, din cadrul Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publici de la SNSPA, şi profesorul Andrei Pippidi de la Facultatea de Istoria a Universităţii Bucureşti.

„Trecând pe strada General Gh. Manu nr. 7 am constatat că Primăria Muncipiului Bucureşti nu a montat la casa lui Spiru Haret plăcuţa prin care se consemnează calitatea ei de monument istoric, aşa cum se poate vedea pe multe clădiri din Bucuresti de rezonanţă naţională şi internaţională - case ale unor vechi familii de boieri sau de burghezi, instituţii, biserici, palate, şcoli, bănci, universităţi”, a atras atenţia prof. univ. dr. Constantin Schifirneţ (foto), care a editat Operele lui Spiru Haret, 11 volume, Editura Comunicare.ro, 2009-2010, cu un studiu introductiv. Note pentru fiecare volum.

„Ar fi păcat ca această clădire să fie demolată dată fiind semnificaţia ei culturală şi arhitectonică. Casa a fost construită de Spiru Haret. În aceasta casă, el a gândit toate reformele lui importante. Nu înţeleg de ce nu se procedează cu casa Haret aşa cum s-a acţionat cu casa lui D.A Sturdza, prim-ministru al României şi presedinte al PNL la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Această casă, situată pe bulevardul Magheru, a fost conservată, iar moştenitorii au decis ca acolo să fie libraria Cărtureşti. De ce casa lui Spiru Haret nu ar putea fi amenajată ca un muzeu al şcolii româneşti, cu exponate care să reflecte evoluţia învăţământului românesc?”, a precizat profesorul Schifirneţ.

Biroul de arhitectură Urban Office, „pericol public”

Într-un articol publicat în „Dilema Veche”, profesorul Andrei Pippidi (foto) semnalează şi „pericolul” pe care îl prezintă biroul de arhitectură Urban Office.

„Descoperirea că de acest proiect este responsabil SC Urban Office SRL mi-a atras atenţia asupra activităţilor acestui birou de arhitectură. În cei cinci ani de când a fost înfiinţat, a construit şase blocuri, care seamănă toate aşa de bine între ele că parcă ar fi acelaşi proiect. Majoritatea sunt în centrul istoric al Bucureştilor şi, invariabil, propun birouri. (…) În concluzie, prin alegerea nu tocmai scrupuloasă a obiectivelor sale, Urban Office se profilează ca un pericol public. Îmi fac datoria avertizând că, atâta timp cât casa Haret n-a fost declasată, punerea în practică a proiectului descris pe site-ul de pe Internet constituie o infracţiune şi justifică apelul la justiţie.”

„Românii n-au învăţat să respecte vechimea”

„Singurul lucru care mai apără casa lui Spiru Haret este faptul că figurează pe lista oficială a monumentelor, atâta timp cât Comisia Naţională nu i-a admis declasarea. Cine nu ia seama la numele de pe placa de la intrare n-are de ce să dea atenţie clădirii în starea de paragină în care se află. Nu mai are nici uşă, înlocuită cu un carton, lipsesc şi geamuri de la ferestre, în curte s-au adunat gunoaie. Aşa e mai uşor de stârnit dispreţul trecătorului, care n-o să regrete dacă va vedea înălţându-se în locul casei de 125 de ani un turn de beton şi sticlă. Va dispărea astfel legătura concretă cu o personalitate care şi-a influenţat veacul, un om care este o mândrie a acestei ţări”, continuă Andrei Pippidi, în „Cronica unei crime anunţate”.

„Statui, muzee, urme istorice se succed ca secvenţele unui film accelerat: nimic nu se păstrează. Românii n-au învăţat să respecte vechimea, sau măcar să aleagă din trecutul lor ceea ce merită recunoştinţă. Nu pot să cred că ei nu ştiu cine a fost Haret, fiindcă atunci ar fi de o ignoranţă abisală”, încheie profesorul Pippidi.

„Eu am o vârstă venerabilă şi când eram mic treceam în drum spre şcoală prin ceea ce este astăzi Piaţa Revoluţiei. Vorbesc din perspectiva unui bucureştean vechi. Capitala, ca atare, are caracteristica arhitectonică că n-are nicio caracteristică arhitectonică. E vorba de un eclectism, de o fantezie a constructorilor, o îmbinare care îi dă, totuşi, un farmec” - consilierul de presă al Ministerului Culturii, Radu Enache

Sursa: Adevarul

Share:
  • TwitThis
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google
  • Technorati

 Newsletter

Ti-a placut aceasta stire? Aboneaza-te la newsletter.

Loading... Loading...