bancheriiDeocamdată este nevoie de recâştigarea încrederii consumatorilor în redresarea economiei.

Bancherii spun că, la fel cum piaţa imobiliară ne-a dus pe culmile avântului economic, iar apoi a intrat într-un declin neaşteptat, tot ea va fi cea care ne va scoate din marasm. Pentru că o bună parte din capitalul persoanelor fizice şi al societăţilor comerciale a rămas blocat în proiecte imobiliare, iar relansarea activităţii acestora depinde de repornirea tranzacţiilor imobiliare.
Multe companii care nu au ca domeniu principal de activitate piaţa imobiliară au investit sume mari de bani în terenuri sau clădiri, o activitate la modă în ultimii ani, pe fondul euforiei generale impulsionate de creşterea  activelor.

„Au intrat în perioada de criză cu un capital blocat în active imobiliare, pe care nu au mai putut să-l utilizeze, din cauza dinamicii reduse a pieţei”, spune Sergiu Oprescu, preşedintele executiv Alpha Bank Romånia. Investiţiile imobiliare care nu au făcut parte din ciclul de producţie a societăţii, neputându-i aduce valoare adăugată, au devenit o povară, prin decapitalizarea companiei. „Îmbucurător este că unele firme şi-au analizat foarte repede situaţia financiară şi au acţionat rapid, acceptând să valorifice acele active la preţuri mai mici decât cele de achiziţie”, adaugă Oprescu. S-a recurs mai ales la metode clasice de lichidizare a activelor, precum „sale and lease back”. Ceea ce înseamnă că şi-a făcut efectul şi elementul psihologic, esenţial în comportamentul jucătorilor din economie.

Scăderea valorii activelor scumpeşte finanţările
Stabilitatea pieţei imobiliare are impact asupra clienţilor băncilor atât direct, prin scăderea preţurilor de tranzacţionare, cât şi indirect, prin natura finanţărilor, o bună parte fiind garantate cu imobile. „Am descoperit că, dintr-o dată, creditele ce păreau a fi garantate nu mai sunt acoperite acum de valoarea garanţiilor, după reevaluare. Astfel, a crescut valoarea la risc a fiecărui credit (expunerea netă după scăderea preţului garanţiei), iar aceasta este direct proporţională cu marja de dobândă a clientului, ca o consecinţă a majorării riscului”, precizează preşedintele executiv Alpha Bank. Riscul trebuie să fie compensat de dobânzi, iar aceasta afectează clientul, prin creşterea costului de finanţare. De exemplu, un întreprinzător care a investit într-o linie de producţie garantând cu un activ imobiliar şi-ar putea vedea valoarea garanţiei reduse acum la jumătate. În acest caz, el are două variante: să aducă o asigurare suplimentară, greu de realizat în aceste momente de criză, sau să-şi reducă expunerea faţă de bancă, prin accelerarea rambursărilor, foarte dificil din cauza scăderii volumului de afaceri. În concluzie, una dintre soluţiile adaptate momentului actual este aceea de a plăti mai scump finanţarea devenită mai riscantă. De aceea impactul pe care dezechilibrul din piaţa imobiliară îl are asupra antreprenorilor e mult mai mare decât pare. O stabilizare a preţurilor, coroborată cu o funcţionare mai bună a pieţei secundare de vânzare a activelor imobiliare executate de bănci este esenţială în cazul clienţilor care au intrat în incapacitate de plată. „Dacă pe piaţa secundară s-ar înregistra mai multe tranzacţii, băncile ar avea siguranţa că, în caz de executare, ar putea să obţină un preţ şi ar avea o referinţă. În acest fel, băncile îşi pot recupera mai uşor pierderile rezultate în urma creditării, care afectează şi costul noilor împrumuturi.

Nevoia de case nu a dispărut, a fost amånată
Deocamdată însă, piaţa imobiliară depinde de sentimentul din piaţă şi are nevoie de o stabilizare pentru a spera în reluarea tranzacţiilor. Astfel, spune Oprescu, un rol important al programului „Prima Casă” a fost acela de a pune un palier de rezistenţă pe o componentă a pieţei rezidenţiale, cea a preţurilor de maximum 60.000 de euro. „Preţurile s-au stabilizat în jurul acestui palier, clienţii au avut încredere că acesta ar fi preţul corect pentru anumite tipuri de locuinţe şi astfel au început să aibă loc tranzacţii”, spune Oprescu. De altfel, precizează acesta, cererea de case nu a dispărut, ci doar a fost amânată, ca urmare a aşteptărilor de scădere în continuare a preţurilor. „Criza a decuplat cererea, tranzacţii n-au mai existat, investitorii au dispărut, dar asta nu înseamnă că fundamental cererea s-a volatilizat. Avem acelaşi grad de urbanizare foarte redus, aşa încât vom avea în continuare o nevoie ridicată de locuinţe şi în următorii zece ani”, consideră Oprescu.

Sursa: Saptamana Financiara

Share:
  • TwitThis
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google
  • Technorati

 Newsletter

Ti-a placut aceasta stire? Aboneaza-te la newsletter.

Loading... Loading...