Arhiepiscopia Bucureştilor încasează chirii într-un bloc, deşi instanţele de judecată au hotărât că nu are acte de proprietate.

Biserica Ortodoxă încearcă să evacueze mai mulţi bătrâni dintr-un imobil din centrul Capitalei folosind acte contrafăcute. Afacerea imobiliară a intrat în vizorul DNA.

RAPORT DE EXPERTIZĂ TEHNICĂ JUDICIARĂ

Acum o lună, chiar înainte să înceapă  postul Crăciunului, Isabela Dracinschi, la cei  90 de ani împliniţi, a primit vizita oamenilor Bisericii în apartamentul ei din centrul Bucureştiului. Veniseră să o evacueze. Acum, când iarna bate la uşă, slujitorii Domnului obţinuseră un ordin judecătoresc de a o scoate din imobil pe bătrână şi nu au ezitat să-l aplice.

Doamna Isabela este imobilizată la pat. Aşa că jandarmii ar fi trebuit să o care în braţe pe scări şi, conform procedurilor, să o lase pe trotuarul din faţa blocului. Pe lista cu cei ce urmează să fie evacuaţi se află şi Victor Bogdan.

Are un an şi şase luni. „Vina” doamnei Isabela Dracinschi şi a celorlalţi  şase locatari din apartament este că preşedintele Asociaţiei de Locatari ai blocului, Ion Bogdan, ginerele femeii, a contestat în instanţă dreptul de proprietate al Parohiei Bucureştene Sf. Gheorghe Vechi asupra blocului în care locuiau.

Instanţele judecătoreşti i-au dat dreptate lui Bogdan: Biserica nu este proprietara imobilului. În ciuda acestei decizii, preoţii au reuşit să obţină dreptul de a evacua oameni dintr-un bloc pe care nu-l deţine.

Necuratul bloc al Domnului

Noiembrie 2010. Întâlnire întâmplătoare, pe casa scării, între preotul locului şi enoriaşul său. Enoriaşul:”Huoooo. Criminalule! Nemernicule!”. Preotul: „Daaa…da. Tovarăşe!..Tovarăşe…”. Enoriaşul: „Eşti un diavol!”. Preotul este Ionel Durlea, parohul Bisericii Sf. Gheorghe Vechi din Capitală. Enoriaşul este Ion Bogdan, actual preşedinte al Asociaţiei de Locatari de pe Strada Corneliu Coposu, numărul 1D.

Totuşi relaţia de iubire faţă de aproape pe care Biserica o promovează şi-a găsit excepţia chiar în Casa Domnului. Aici s-a iscat un război de nestins între locatari şi preotul paroh. Iar cauzele disputei au fost banii. Cele 6 milioane de euro, la cât este evaluat blocul cu patru etaje din centrul Capitalei pe care parohia şi-l revendică.

Acum 10 ani, avocaţii Parohiei Sfântul Gheorghe Vechi au încercat zadarnic să îşi înregistreze titlul de proprietate la Primăria Municipiului Bucureşti. Actele pe care le prezentau nu făceau dovada că blocul pe care îl exploatau de ani de zile era proprietatea Bisericii. Drept pentru care, în 2002,  Biserica a deschis un proces prin care cerea să i se recunoască dreptul asupra imobilului.

Ca dovadă aduceau o copie după o carte funciară provizorie din 1941. Instanţa a decis atunci definitiv şi irevocabil că Parohia  nu este proprietară pe blocul cu patru etaje din Piaţa Unirii. Asta nu i-a împiedicat pe preoţi să perceapă în continuare taxe chiriaşilor şi patronilor de magazin de la parterul blocului.

Împotriva preoţilor nimeni nu a deschis proces ca să-i evacueze. Ulterior, Primăria Municipiului Bucureşti  a pornit o acţiune pentru a trece imobilul în proprietatea administraţiei locale.

Lucrurile păreau că se limpezesc. Numai că, pe căi nebănuite, în 2005, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Sector 3 a întabulat dreptul de proprietate al Bisericii, deşi instanţa hotărâse că nu este proprietară.

Culmea: actul care lua în evidenţă stăpânirea bisericii avea la bază tocmai hotărârea de instaţă care nega proprietatea.

Preoţii, faţă-n faţă cu procurorii

„Titlul de proprietate a fost intabulat pentru că noi am reuşit să aducem şi alte documente care demonstrează că suntem deţinătorii de drept al blocului”, explică epitropul Bisericii Sf. Gheorghe Vechi, Ştefan Roşu.

Angajaţii BOR au adus la Cadastru  un act de concesiune încheiat între Epitropie, în 1912, şi un anume Dumitru Oprea Soare.

Cel din urmă se obliga să ridice pe terenul bisericii un bloc pe care să îl închirieze timp de 25 de ani după care să îl predea Parohiei.

Însă, o expertiză judiciară solicitată de Tribunalul Bucureşti şi prezentantă în instanţă vineri, 10 decembrie, reiese clar că “din actele depuse la dosar nu rezultă că Parohia  este proprietară” şi că „imobilul este proprietate de stat”.

Înscrierea titlului de proprietate al Bisericii la Cadastru avea să stârnească curiozitatea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Procurorul Doru Ţuluş, procuror şef al secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, constată că încheierea făcută de funcţionarii Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nu are la bază documentele pe care le cerea legea.

Mai mult decât atât, unul din funcţionarii care au semnat acea intabulare a recunsocut la DNA că „era în cunoştinţă de cauză în legătură cu aspectele ce puteau împiedica admiterea cererii Parohiei”.

„In primă fază s-a dispus neînceperea urmăririi penale, dar domnul Ţuluş a infirmat dispoziţiile. „Cei de la DNA vor să-l încadreze pe părinte ( preotul Ionel Durlea) la infracţiunea de trafic de influenţă, pe funcţionarii de la cadastru la abuz în serviciu şi pe cel care a făcut topografia la fel. Nu mi se pare corect”, se plânge epitropul.

Acte plăsmuite cu pastă corectoareActul de intabulare, contestat şi aflat de ceva ani în vizorul DNA, e folosit acum de preoţi pentru a le scoate din case pe cele aproape zece persoane care locuiesc în blocul din zona Unirii.

Întrebat ce se va întâmâmpla cu bătrânii pe care vrea să-i dea afară în toiul iernii, preotul paroh Ionel Durlea ridică din umeri şi face o grimasă de parcă ar fi auzit o întrebare la fel de încuietoare ca aceea dacă există sau nu Rai.

Bătrânii, care se află încă în bloc, sunt aici pentru că avocatul lor a reuşit să amâne evacuarea pe motiv că este iarnă. Dar oamenii în sutană se grăbesc. Au cerut să se afle dacă locatarii mai au şi alte case unde s-ar putea muta. De ce nu s-au interesat până acum?

„Nu am avut binecuvântarea”, zice Durlea. Într-unul din procesele de evacuare a locatarilor, actul de intabulare prezentat de preoţi avea  mai multe forme şi chipuri.

Adică, originalul aceluiaşi document apare de trei ori modificat si în tot atâtea variante. Judecătorul a sesizat posibila falsificare şi a trimis actele la Parchet pentru investigaţii.

Prima variantă a intabulării avea trecută  adresa blocului, cu o menţiune falsă: „fostă Calea Moşilor 36 -40″, adică acolo unde se găseşte acum parohia.

„Au vrut să acrediteze ideea în instanţă că blocul e o anexă şi se află lângă biserică”, susţine unul dintre chiriaşii blocului, Antonio Bădan . Ipoteza este susţinută chiar şi de fostul avocat al parohiei, Dumitru Niţurad: „S-a trecut Calea Moşilor nr. 36 pentru a crea confuzie.

Pentru proprietăţile de pe Calea Moşilor 36, biserica are documente care justificau titlul de proprietate, dincolo nu are documente”, explică avocatul.

Reprezentanţii bisericii zic că trecerea falsei adrese a fost doar o eroare pe care chiar ei au sesizat-o şi au corectat-o. Însă, această “eroare” este numită în instanţă astfel: „două exemplare contrafăcute prin modificarea originalului”.

“Cei de la DNA vor să-l încadreze pe părinte la infracţiunea de trafic de influenţă, pe funcţionarii de la cadastru la abuz în serviciu şi pe cel care a făcut topografia, la fel.” Ştefan Roşu epitrop

Actele „puse bine”

La două zile  după ce reporterii „Adevărul” au intervievat reprezentanţii bisericii, epitropul Ştefan Roşu anunţa: „Avem actele de proprietate ale tuturor imobilelor bisericii în original, le-am găsit în urma unei cercetări în arhiva noastră după ce aţi plecat”.

De ce le-au găsit abia acum? „Erau puse bine”, justifică epitropul Ştefan Roşu. Cel mai important document găsit este un act de donaţie a terenului, din 1851, semnat de o enoriaşă, Eufrosina Căzănescu.

„Cu aceste noi probe vrem să deschidem o nouă acţiune în instanţă  şi să ni se recunoască dreptul de proprietate”, spune epitropul.

Primăria a renunţat la dreptul de proprietateDupă ce instanţa a decis că blocul nu aparţine Bisericii, Asociaţia de locatari a deschis un nou proces pentru ca imobilul să fie declarat bun fără stăpân.

Instanţa a refuzat cererea pe motiv că „din actele depuse la dosar rezultă că imobilul aparţine statului”. În mod firesc, Primăria Muncipiului Bucureşti (PMB) a început demersurile  pentru a-şi trece clădirea în patrimoniu.

Acum trei ani, o ­intervenţie a Primăriei în instanţă arăta că angajaţii erau încă interesaţi să preia blocul: „din moment ce noi suntem proprietarii imobilului şi nu am cunoscut demersurile Parohiei, nu suntem de acord cu evacuarea chiriaşilor din acest imobil”.

Totuşi, ceva s-a întâmplat între timp, pentru că Primăria s-a oprit brusc din încercările de a prelua blocul.

Asta în condiţiile în care PMB duce lipsă de apartamente sociale. „Cei de la Primărie au rămas impresionaţi de actele pe care le avem şi care ne demonstrează proprietatea.

Când ne-au văzut documentele au zis: «Noi nu ne mai băgăm»”, susţine epitropul. Primăria Capitalei a refuzat să exprime un punct de vedere faţă de această situaţie.

Sursa: Adevarul

Share:
  • TwitThis
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google
  • Technorati

 Newsletter

Ti-a placut aceasta stire? Aboneaza-te la newsletter.

Loading... Loading...