Braila, afectata de exodul tinerilor
icon1 redactor | icon2 News | icon4 02 23rd, 2010  

Volumul tranzacţiilor cu locuinţe este aproape de zero şi asta pentru că nu are cine să le cumpere. Lipsa investiţiilor străine şi salariile mici au făcut din portul dunărean, un oraş cu un potenţial economic deosebit, un spaţiu în care piaţa imobiliară este „îngheţată“.

Vasile Dumitrache s-a născut şi a locuit numai în Brăila. Are patru copii şi fiecare dintre ei a ales să părăsească oraşul natal. Are un fiu care locuieşte şi munceşte în Bucureşti, altul care locuieşte de cinci ani în Spania şi două fiice în Germania.
„Evident că mă bucur pentru ei, deoarece locuiesc şi muncesc în locuri care le permit să se dezvolte profesional şi personal, însă, pe de altă parte, ca brăilean, sunt întristat de faptul că tinerii noştri pleacă, iar aici nu rămân prea mulţi care să dezvolte zona” spune Dumitrache.

Exodul tinerilor are un impact destul de mare şi asupra situaţiei din piaţa imobiliară, deoarece tinerii au reprezentat dintotdeauna cel mai numeros grup din totalul cumpărătorilor sau al chiriaşilor.

Pe marginea acestei probleme, Marin Pavel, consultant imobiliar al agenţiei Danubius, adaugă că „este frustrant pentru brăilenii mai în vârstă să vadă cum tinerii noştri pleacă, construiesc case în alte oraşe sau contribuie la dezvoltarea altor zone, însă, pe de altă parte, aceştia sunt de înţeles dacă ne gândim că oraşul lor natal nu le oferă prea multe oportunităţi”.

Ieftiniri de 70% la două camere

Majoritatea blocurilor sunt vechi, iar zona nu pare interesantă pentru investitori

Preţurile apartamentelor au scăzut, în medie cu 50%, cel mai afectat segment fiind cel al locuinţelor cu două camere.

Aici, potrivit lui Gheorghe Corbeanu, administrator al agenţiei imobiliare Elysium din Brăila, scăderile sunt şi mai dramatice, ajungând chiar şi până la 70%, faţă de valorile înregistrate în perioada 2007-2008.

Mai puţin afectată este, potrivit aceleiaşi surse, zona terenurilor şi a caselor, unde preţurile au scăzut cu 20-25%, comparativ cu perioada amintită mai sus.

Cât despre investiţiile imobiliare din zonă, Corbeanu spune că acestea lipsesc cu desăvârşire, „deşi oraşul are potenţial, neexploatat însă, comparativ cu alte oraşe din România, de mărime asemănătoare, unde există zeci de proiecte imobiliare aflate în diverse stadii de dezvoltare”.

Garsonieră cu 20.000 de euro

În prezent, în oraşul de pe malul Dunării, cei interesaţi pot achiziţiona garsoniere cu preţul de aproximativ 20.000 de euro, dar, cu puţin noroc, ar putea identifica oferte chiar şi mai ieftine. „Deşi anii trecuţi acest tip de proprietate era unul dintre cele mai căutate, în prezent preţurile au scăzut destul de mult, iar clienţii lipsesc. Şi asta deoarece în Brăila salariile sunt mici, iar oamenii nu pot contracta credite”, explică Marin Pavel.

Aceeaşi situaţie o întâlnim şi în cazul apartamentelor cu două camere, care au preţuri începând de la 25.000 de euro, dar care îşi aşteaptă luni bune cumpărătorii, în cazurile cele mai fericite. „În urmă cu cinci-şase ani, când Brăila era relativ atractivă pentru investitorii străini, care dezvoltau diverse afaceri în zonă, segmentul apartamentelor cu două camere era unul destul de activ, deoarece aceştiau cumpărau sau închiriau astfel de locuinţe în oraş pe perioada şederii lor”, adaugă Pavel.

Şi la apartamentele de trei camere au fost înregistrate scăderi de preţuri, de aproximativ 30-40%, faţă de valorile înregistrate în urmă cu aproximativ doi ani. Astfel, în prezent, o asemenea locuinţă poate fi cumpărată la un preţ care porneşte de la 30.000-35.000 de euro şi ajunge până la aproximativ 50.000-60.000 de euro.

Zero cerere pentru terenuri

Piaţa terenurilor din Brăila este „îngheţată”, ofertele fiind foarte numeroase, dar clienţii lipsind cu desăvârşire.

Spre exemplu, pentru un teren aflat în zona Cazaşu, intravilan, cu suprafaţa de 950 de metri pătraţi şi front stradal de 14 metri, proprietarul cere 22 de euro pe metru pătrat şi spune că are oferta publicată de aproape şapte luni. „Am pornit de la un preţ de 60 de euro pe metru pătrat şi am scăzut gradual, pâna la valoarea actuală, dar, cu toate acestea, nu am fost sunat decât o singură dată de o persoană oarecum interesată de achiziţionare, care însă s-a răzgândit ulterior”, povesteşte proprietarul.

Cazul nu este unul singular, ba chiar fenomenul este unul generalizat la nivelul întregului oraş „Vânzătorii consideră că au atins deja un prag minim al preţurilor şi nu sunt dipuşi să mai scadă din acestea, în timp ce cumpărătorii preferă să mai aştepte alte eventuale ieftiniri”, explică Pavel.

Chiriile, în cădere liberă

Lipsa investiţiilor în zonă, starea precară a infrastructurii şi efectele generale ale crizei au făcut ca preţurile chiriilor să scadă în acelaşi ritm alert. Spre exemplu, pentru un apartament cu două camere, complet mobilat şi utilat, se plătea, în urmă cu un an şi jumătate, aproximativ 200 de euro pe lună, în timp ce, în prezent, valoarea lunară a chiriei nu depăşeşte 160 de euro.

Pe de altă parte, pentru un apartament cu trei camere, complet mobilat şi utilat, localizat în zona Şcolilor, chiriaşul va plăti 250 de euro pe lună. Dacă este de acord să încheie un contract pe cel puţin doi ani, proprietarul este dispus să mai scadă din preţ.
Corbeanu explică: „Salariile locuitorilor din Brăila sunt mici, iar criza i-a făcut pe toţi mai reticenţi, dar şi negociatori la sânge atunci când vine vorba de cheltuieli lunare, astfel că persoanele care doresc să închirieze o proprietate nu mai acceptă preţul cerut de proporietari”.

Nici pe segmentul spaţiilor comerciale de închiriat lucrurile nu stau mai bine, multe dintre arterele principale ale oraşului având zeci de anunţuri în geamurile spaţiilor de la parterul blocurilor prin care sunt scoase la închiriere.

Planuri de viitor, doar pe hârtie

Locuinţele scoase la vânzare îşi aşteaptă în zadar clienţii, chiar şi câte şase-şapte luni

Un proiect al autorităţilor prevede, în viitorul apropiat, înfiinţarea zonei metropolitane Cantemir, care ar urma să includă aglomerarea urbană Galaţi-Brăila. Dacă proiectul s-ar concretiza, aceasta ar urma să fie a doua mare aglomerare urbană din România, cuprinzând localităţile Galaţi, Brăila, Smârdan, Vânători, Movileni, Şendreni, Cişmele, Brătianu, Măcin, Zagna-Vădeni, Baldovineşti, Lacu Sărat şi Vărsătura.

Proiectul include şi câteva noutăţi care au drept scop dezvoltarea zonei respective, anume un aeroport internaţional, un monorai (metrou de suprafaţă), dar şi câteva atracţii turistice.

Totuşi, până la concretizarea acestor planuri, optimiste de altfel, trebuie rezolvată problema infrastructurii, a stării drumurilor, atât cele de acces, cât şi cele din interiorul oraşului, cât şi cea a lipsei investitorilor străini.

- Acces: DN2B, DN21, E87, cale ferată, port.
- Tipuri de locuinţe: garsoniere, apartamente cu două, trei şi patru camere, case şi vile.
- Centre comerciale: Carrefour, Mediagalaxy, Bricostore, Promenada Mall, Billa, Penny Market XXL, Praktiker, Dedeman, Plus, Kaufland, Selgros.
- Transport: nouă lini de autobuz, 13 linii regulate de maxi-taxi şi cinci linii regulate de tramvai.
- Unităţi de învăţământ: grădiniţe, şcoli generale, licee, patru instituţii de învăţământ superior.
- Sănătate: Spitalul Judeţean, clinici şi cabinete medicale, cabinete stomatologice private.

Povestea cartierului tău

Brăila este un oraş în sud-estul României, cu populaţia 216.929 locuitori, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume. Oraşul este situat pe malul stâng al Dunării, la distanţă de aproximativ 20 de kilometri de Galaţi.

Oraşul vechi se afla în spaţiul delimitat de Dunăre şi actuala Stradă a Unirii (fostă a Cetăţii), ce urmeză şi azi traseul vechiului zid al oraşului. După readucerea în cuprinsul Ţării Româneşti a oraşului, în 1829, autorităţile ruse de ocupaţie au hotărât retrasarea planului urbanistic, ce viza aşezarea noilor străzi sub forma unui arc semicerc, fiecare stradă urmând să pornească de la Dunăre şi să se oprească tot la fluviu.

Astfel se prezintă şi astăzi bulevardele Cuza Vodă, Independenţei şi Dorobanţilor, dar şi străzile Plevnei, Rahovei, Griviţei şi Ştefan cel Mare. De altfel, Brăila este unul din puţinele oraşe din ţară care au păstrat neschimbate denumirile străzilor în ultimii 130 de ani, aceste nume nefiind modificate nici în perioada comunistă. De asemenea, oraşul păstrează conservate foarte multe clădiri din secolul al XIX-lea, fiind o adevărată rezervaţie arhitectonică pentru cei interesaţi.

Sursa: Adevarul

Share:
  • TwitThis
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google
  • Technorati

 Newsletter

Ti-a placut aceasta stire? Aboneaza-te la newsletter.

Loading... Loading...