Bruno Decaris, arhitectul sef al monumentelor din Paris: "Bucurestiul este un oras facut din bucati disparate si lipseste legatura dintre ele"Parisul are mii de cladiri vechi. Cu toate acestea, la Paris rar vezi o casa in paragina, murdara, cu tencuiala cazuta.

Cum reuseste primaria de acolo sa intretina un asemnea fond construit? Cum sunt determinati proprietarii de cladiri monument sa le restaureze? Cat costa intretinerea unui asemenea patrimoniu?

Bruno Decaris, arhitectul sef al monumentelor din Paris, raspunde la aceste intrebari. Decaris a venit la Bucuresti pentru a sustine o conferinta pe tema patrimoniului construit la Institutul Francez.

Rep: Am fost in Paris in urma cu doi ani si am fost impresionata de felul impecabil in care aratau cladirile de patrimoniu. Cum reuseste municipalitatea sa intretina un asemenea fond construit si cum ii convingeti pe proprietari sa le restaureze?

Bruno Decaris: In primul rand, inca din 1913 avem o lege a monumentelor istorice care defineste drepturile si obligatiile proprietarilor acestor cladiri si a administratiei locale si centrale. Proprietarul este obligat sa mentina cladirea intr-o stare buna si daca nu o face, guvernul il obliga sa o faca. Adica poate sa il oblige, dar nu o face tot timpul pentru ca este o procedura foarte complicata si preferam sa facem un compromis si sa-i convingem, cu vorba buna, sa o faca.

Cele mai multe cladiri monument sunt insa proprietate publica. Doar cateva dintre ele sunt proprietate privata, cam 20 la suta. Deci pentu cele 80 la suta dintre cladirile monument este usor sa fie mentinute pentru ca guvernul are resursele necesare.

Pentru proprietarii privati este insa mai greu, deoarece nu au intotdeauna resursele financiare sa o faca, asa ca statul subventioneaza 75 la suta din valoarea lucrarilor. 50 la suta de la guvern, 25 la suta de la administratia locala.

Ceilalti 25 la suta sunt platiti de beneficiar. Uneori, chiar si acesti 25 la suta sunt prea mult pentru proprietar asa ca primeste alte subventii de la asociatii nonguvernamentale.

Rep: Puteti sa ne spuneti cate cladiri monument istoric din Paris sunt proprietate privata si cate publica?

Bruno Decaris: Nu stiu sa va spun exact insa majoritatea cladirilor monument istoric sunt proprietate publica. Foarte multe teatre din Paris sunt monumente si sunt proprietate privata. Fiindca proprietarii lor investesc banii obtinuti in spectacole, nu prea mai au din ce le restaura. Atunci intervine administratia locala si le restaureaza. De fapt, majoritatea restaurarilor din Paris sunt platite de oras.

Rep: Care este politica publica de protectie a monumentelor istorice?

Bruno Decaris: Acum nu putem spune ca toate constructiile din Paris sunt protejate, dar avem aceste zone protejate unde pentru orice faci ai nevoie de un permis special. Nu poti demola in Paris fara sa ai un permis special.  Intr-un fel este bine, dar in alt fel este rau deoarece nu poti construi mai nimic, orasul nu mai creste. Aceeasi problema este in toate orasele vechi: Roma, Venetia, Paris.

Rep: Da, dar am vazut La Defense, am vazut zona din jurul Bibliotecii Nationale care sunt complet noi si s-au dezvoltat foarte frumos.

Bruno Decaris: Da, dar in orasul vechi nu poti construi nimic nou. In Paris totul e vechi acum. Ai  zone protejate peste tot. Aceste zone sunt generate de monumentele istorice, unde pe o raza de 400 de metri in jurul lor nu te poti atinge de nimic.

Rep: Descrieti-ne atributiile pe care le are arhitectul sef al monumentelor istorice.

Bruno Decaris: In aceasta calitate sunt responsabil de anumite zone, Lyon, Burgundia, si patru arondismente in Paris. In primul rand sunt raspunzator de protectia monumentelor istorice, sa atrag atentia sa nu fie distruse.

In al doilea rand trebuie sa atrag atentia cand statul nu se ocupa de ele si lucrarile de restaurare nu sunt executate corespunzator. Pentru a ingriji cladirile monument primim in fiecare an un buget care de cele mai multe ori este insuficient. Acest buget se imparte pe regiuni si mai departe pe orase. F

iecare oras are o lista cu lucrari pe care doreste sa le execute in anul respectiv. Cum banii nu sunt de ajuns se reprioritizeaza lucrarile. Lucrarile mari se impart pe etape si astfel anul acesta se face o parte, anul viitor o parte si asa mai departe. Cand incepem o lucrare, o ducem la bun sfarsit. Fiecare departament are 10-12 proiecte in fiecare an. Si fiecare lucrare are nevoie de 500.000 - 1 milion de euro.

Rep: Care este bugetul anual pentru monumente istorice?

Bruno Decaris: In Franta, Guvernul aloca anual circa 1 miliard de euro pentru restaurarea monumentelor istorice. La aceasta suma se aduga bugetele comunicatilor locale. Si tot nu este suficient fiindca avem foarte multe monumente istorice si nu le tratam asa cum ar trebui.

Anual, pierdem cateva cladiri monument pentru ca sunt in ruina. Si cred ca am protejat prea multe monumente desi nu avem resursele financiare sa le protejam. Este inutil sa protejam niste monumente pe care nu avem bani sa le restauram.

Rep: Ce fel de cladiri se pot construi in zonele protejate din Paris? Intreb asta deoarece in Bucuresti s-a demolat foarte mult in aceste zone si s-au construit in loc cladiri foarte inalte si masive care au distrus aspectul acestor cartiere.

Bruno Decaris: In momentul in care se delimiteaza o arie protejata se face si un regulament pentru zona respectiva. La Paris, pe anumite zone, se suprapun mai multe regulamente: Planul Urbanistic General, care este valabil pentru tot Parisul si Planul Local de Urbanism.

In zonele protejate exista in plus un regulament special. Respectarea regulamentului este monitorizata de arhitectul cladirilor din Franta. In fiecare arondisment din Paris exista un arhitect care are ca job protejarea regulamentului.

In primul rand, cand o cladire din zona asta trebuie demolata trebuie un permis de demolare care se obtine daca exista un permis de construire care da voie sa se construiasca exact ce era inainte pe teren.

Rep: Ce derogari sunt permise in aceste zone?

Bruno Decaris: Sunt doua tipuri de avize ale arhitectului cladirilor. Unul simplu si un aviz conform. In cazul avizului simplu sunt urmati toti pasi administrativi, iar in final primarul il semneaza. In cazul avizului conform chiar si primarul  trebuie sa se supuna avizului pe care il da arhitectul cladirilor.

De cativa ani s-a dat o lege care mai indulceste acest avizul conform. Poti face recurs la avizul arhitectului. Clar nu exista derogari in afara celor doua avize.

Totusi, legea in Franta este foarte stricta si se respecta. Chiar si cu derogare de la regulament, nu se poate sa existe o cladire care sa depaseasca nivelul celorlalte imobile de pe strada.

Derogarile sunt doar in ceea ce priveste ocuparea solului. Obligatoriu inaltimea cladirii sa fie egala cu latimea strazii si asa sunt toate. Sunt foarte multe asociatii care sunt cu ochii pe asta si semnaleaza imediat cand sunt derapaje de la lege.

Si rar exista un permis care sa se fi dat fara sa fie atacat de recursuri. Asta blocheaza foarte mult si exista multe procese pentru proceduri abuzive, impotriva asociatiilor.

Rep: Ce parere aveti despre starea patrimoniului construit din Romania?

Bruno Decaris: Am vazut doar trei ore Bucurestiul. Este un oras facut din bucati disparate si lipseste legatura dintre ele. Aveti strazi cu multe masini parcate pe trotuar, eventual printre copaci. Sunt case foarte dragute, cu porumbei in curte, insa se afla intr-o stare foarte proasta, iar partea dintre drum si case, pe care acum sunt parcate masinile, poate sa se amelioreze. Ar trebui sa fie amenajata altfel.

Intai trebuie gasita o solutie pentru masinile care sunt parcate pe trotuar si tratate aceste spatii care fac legatura intre strada si case, eventual de facut niste gradini.

Nu este nevoie sa fie niste spatii luxoase, ci mai bine utilizate pentru scop public. Asta ar da posibilitatea si publicului sa se uite altfel la patrimoniu.

La o privire rapida, am simtit ca lipsete spatiul public. Oamenii ar trebui sa-si creeze propriile spatii pentru depozitarea masinilor. Apoi, o parte dintre aceste case, care sunt foarte degradate, ar trebui demolate si densificat spatiul dintre ele.

Sursa: HotNews

Share:
  • TwitThis
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google
  • Technorati

 Newsletter

Ti-a placut aceasta stire? Aboneaza-te la newsletter.

Loading... Loading...