Sute de imobile aflate în administrarea municipalităţii, multe dintre ele monumente arhitecturale, sunt lăsate să se degradeze în mâinile celor care le ocupă ilegal.

“Monument istoric în stare avansată de degradare” sau “imobil cu structura afectată şi în pericol de prăbuşire”. Acestea sunt “diagnosticele” pe care reprezentanţii Primăriei Capitalei le-au pus în cazul a nu mai puţin de 274 de imobile vechi, pe care, deşi, teoretic, le administrează, le-au lăsat să se degradeze în mâinile unor persoane care le ocupă ilegal.

“Dacă ar fi fost administrat corect, Bucureştiul ar fi fost acum una dintre capitalele europene care s-ar fi putut mândri cu arhitectura sa. Din păcate însă, constatăm că Primăria Capitalei continuă să ignore reabilitarea monumentelor şi a zonelor protejate”, susţin reprezentanţi ai organizaţiilor nonguvernamentale.

Că imobilele vechi ar trebui restaurate şi puse în valoare fie prin transformarea lor în obiective turistice, fie prin amenajarea de adăposturi pentru bătrâni sau homleşi, de grădiniţe ori de sedii ale unor instituţii admite şi arhitectul-şef al Bucureştiului, Gheorghe Pătraşcu.

Case date uitării

Potrivit acestuia, municipalitatea va demara chiar un program în acest sens. “Trebuie evacuate şi reabilitate. Vom analiza pentru început 14 imobile. Vom vedea cine stă în ele, dacă există proprietari sau sunt în litigiu (în acest caz, municipalitatea nu poate investi bani publici în reabilitarea lor - n.r.) şi care va fi forma prin care vor fi restaurate”, a explicat Pătraşcu.

Iar Calea Griviţei 70, 80 şi 129; Moşilor 75; Sfinţilor 13; Ţepeş Vodă 86 sau Cluceru Urdicani 12 sunt câteva dintre adresele unde se află imobile protejate. Doar pe hârtie. Pentru că, în realitate, clădirile arată ca după bombardament.

Locatarii recunosc că ocupă ilegal aceste case, dar au găsit o scuză: nu au unde să se ducă. În plus, poliţia locală nu i-a deranjat niciodată. “Eu nu lucrez, iar soţul munceşte cu ziua pe unde găseşte. Avem doi copii, unde să mergem?”, întreabă, revoltată, o femeie care a pus stăpânire pe unul dintre aceste imobile.

Şi, dacă tot şi-a găsit un adăpost, are şi ea pretenţii de la autorităţi. “Cade tencuiala de pe pereţi, iar cei de la primărie nu au venit măcar o dată să dea cu var”, adaugă, cu năduf, tânăra în timp ce se luptă să închidă o fereastră al cărei toc e înclinat prea mult spre stânga.

Peste 3.000.000 de lei pentru evaluarea imobilelor

Situaţia “chiriaşilor ilegali” e cunoscută de ani buni de autorităţi care i-au ameninţat permanent cu evacuarea.

“Au rămas însă doar cu ameninţările, nimic nu s-a concretizat”, subliniază reprezentanţi ai societăţii civile. De altfel, urmând exemplul predecesorilor săi, şi primarul general Sorin Oprescu are propriul plan de evacuări.

În plus, acesta intenţionează să angajeze o firmă care ar urma să evalueze şi să stabilească valoarea de inventar a tuturor acestor imobile şi a terenurilor aferente, pe care municipalitatea ar urma să le concesioneze, să le vândă sau să le închirieze.

Pentru încheierea contractului, primăria este dispusă să cheltuiască maximum 2,5 milioane de lei fără TVA, adică peste 3 milioane de lei, după cum au estimat specialiştii din subordinea lui Oprescu.

“Aceste imobile trebuie evacuate şi reabilitate. Vom analiza pentru început 14 clădiri şi vom vedea care va fi forma prin care vor fi restaurate.“, GHEORHE PĂTRAŞCU, arhitect-şef al Bucureştiului

OPINIILE SPECIALIŞTILOR

Clădiri cu potenţial turistic şi de afaceri

“În condiţiile în care toate instanţele de specialişti, printre care Comisia Prezidenţială pentru Patrimoniu, constată situaţia dezastruoasă a patrimoniului construit al Municipiului Bucureştiului, în condiţiile în care Pactul pentru Bucureşti prevedea că se va propune un program specific de protecţie şi reabilitare a monumentelor istorice şi a zonelor protejate, constatăm în continuare că acest domeniu nu preocupă Primăria Capitalei”, susţine Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul.

În opinia acestuia, clădirile-monument au, în primul rând, potenţial turistic, putând fi transformate în case memoriale sau în monumente arhitecturale.

În ceea ce priveşte imobilele neprotejate de Ministerul Culturii şi Cultelor, dar aflate în administrarea municipalităţii, acestea ar putea fi reabilitate şi închiriate apoi persoanelor evacuate din fostele case naţionalizate retrocedate proprietarilor, celor care vor să dezvolte o afacere sau chiar unor instituţii de învăţământ, adaugă Nicuşor Dan.

Şi nu doar reprezentanţii societăţii civile sunt de această părere, ci şi oficialii Administraţiei Fondului Imobiliar.

Cu două luni în urmă, aceştia le-au cerut consilierilor generali “să analizeze şi să stabilească măsurile care se impun cu privire la situaţia imobilelor insalubre existente pe raza Municipiului Bucureşti”.

Sursa: Evenimentul Zilei

Share:
  • TwitThis
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google
  • Technorati

 Newsletter

Ti-a placut aceasta stire? Aboneaza-te la newsletter.

Loading... Loading...