Henri Coanda, cartierul fantoma al ANL
icon1 redactor | icon2 News | icon4 03 22nd, 2011  

Peste 1.100 de vile ar fi trebuit finalizate în urmă cu şase ani într-un cartier din nordul Capitalei, realizat de Agenţia Naţională pentru Locuinţe.

Astăzi ansamblul rezidenţial arată de parcă ar fi fost lovit de tsunami, fără drumuri şi utilităţi şi cu majoritatea caselor neterminate.

Drumul către cartierul ANL „Henri Coandă” este cunoscut doar locuitorilor. Nici măcar taximetriştii din Capitală nu ştiu exact cum se ajunge acolo.

În partea de nord a Capitalei, în zona complexului Sere Pipera - Aeroportul Băneasa - Comuna Voluntari, pe 119 hectare de teren, în una dintre cele mai râvnite zone ale Bucureştiului, se întinde poate cel mai cunoscut proiect rezidenţial al ANL.

Ca să ajungi cu maşina în „Henri Coandă” trebuie să ai spirit de aventură. Pe sub podul din Pipera, în drum spre cartier, asfaltul, apoi cimentul, se termină după câteva sute de metri, lăsând locul noroaielor. Nici aleile dintre vile nu sunt asfaltate.

Peisajul este dezolant, ai impresia că în această zonă, care s-a dorit a fi una civilizată, a trecut un tsunami, care a lăsat în urma lui munţi de gunoaie şi resturi de materiale de construcţie. „Situaţia noastră e groaznică. Nu avem nimic.

Nici apă, nici drumuri, nici infrastructură. Să veniţi aici când plouă. Nu mai ieşiţi de aici. Totul se transformă într-un mare noroi”, spune Adriana Mircea, unul dintre beneficiari, care locuieşte într-o vilă. „Seara e horror. Nu e lumină stradală, nu e ţipenie de om. Doar câini, foarte mulţi

câini care s-au sălbăticit. De aceea avem grijă de ei”, povesteşte soţul Adrianei, care scoate din portbagajul maşinii un sac cu mâncare pentru maidanezi şi începe s-o împartă acestora. „Dacă ţi se întâmplă seara ceva, dacă ai nevoie de o ambulanţă sau suni la 112, nici nu ştii unde să le spui acelor oameni să vină. Ce adresă să le dai? Dacă nu au maşină 4×4, rămân împotmoliţi”, afirmă Adriana Mircea.

Membrii familiei Mircea au declarat pentru RL că au mai cheltuit din propriul buzunar încă 10.000 de euro pentru a se muta în propria casă.

„Ne-am tras curent electric, aşa cum am putut. Am săpat o fosă septică pentru a suplini canalizarea şi ne descurcăm destul de greu. Noi am avut noroc că ne-am văzut casa finalizată, pentru că am stat pe capul muncitorilor. Altfel, eram în situaţia vecinilor noştri, care nu au terminat nici acum”, povesteşte Adriana Mircea. „Deocamdată, suntem puţini cei care am avut îndrăzneala să ne mutăm în condiţii de utilitate ca la începutul secolui 20. Avem curent electric de organizare de şantier, cu firele pe stâlpi care stau să cadă, apă luăm de unde apucăm, iar de canal ce să mai vorbim. Toamna şi primăvara, când plouă, nici cu maşina 4×4 nu eşti sigur că mai poţi intra pe acele drumuri”, spune Angela Bubulac, vicepreşedintele Asociaţiei Deţinătorilor de Lot Cartier Henri Coandă.

Dramele beneficiarilor

În urmă cu opt ani, când a fost lansat proiectul, reprezentanţii ANL au anunţat că scot la bătaie 1.109 vile, cu suprafaţă construibilă între 120 şi 340 de metri pătraţi, care costau între 55.000 de euro şi 160.000 de euro.

Având în vedere că TVA-ul a fost subvenţionat, iar terenul fusese pus la dispoziţie gratuit de către autorităţile locale, care s-au angajat că se vor ocupa şi de infrastructură (apă, canal, gaze, drumuri), oferta
părea foarte, foarte tentantă.

Prin urmare, foarte mulţi bucureşteni au vrut să fie beneficiarii unei vile ANL la un preţ mult sub cel al pieţei.

„Eu mi-am vândut apartamentul cu trei camere, cu 14.000 de dolari, ca să am bani de avans, şi m-am mutat împreună cu familia cu chirie. În cei opt ani care au trecut, preţul apartamentului meu pe care l-am vândut ajunsese la 160.000 de euro, iar eu am rămas doar cu 14.000 de dolari blocaţi în bancă de ANL. Pentru asta i-am dat în judecată”, spune Sorin, unul dintre beneficiari.

„Noi am vândut în 2003 un apartament cu două camere cu 12.000 de dolari. Noi am avut încredere în Guvern care a spus că ne vor termina casa în 2005. În 2008, apartamentul nostru ajunsese să valoreze 100.000 de euro, iar noi încă nu luasem în primire casa. Prin urmare, noi am pierdut 100.000 de euro”, consideră Adriana Mircea.

ANL: Primăria Capitalei este de vină

Întrebaţi cum explică întârzierea lucrărilor la cartierul „Henri Coandă”, reprezentanţii ANL ne-au declarat: „Proiectul nu a putut fi finalizat din cauza cererilor de retrocedare apărute ulterior, dintre care cea mai importantă este cea a lui Radu Ioan Fotino, care a determinat o suspendare temporară a lucrărilor, şi din cauza problemelor permanente legate de utilităţi”.

Despre actualul stadiu al lucrărilor, conducerea ANL afirmă: „O serie de beneficiari şi-au preluat locuinţele fără însă a beneficia de utilităţi. Lucrările de construcţie la majoritatea loturilor din cartier sunt executate, în medie, în proporţie de 80%, ele neputând fi terminate din cauza inexistenţei utilităţilor, a căror execuţie este în sarcina Primăriei Bucureşti”.

Primăria Capitalei: Consiliul Judeţean Ilfov este de vină

Conducerea ANL susţine în răspunsul trimis către RL că există o serie de convenţii încheiate cu PMB cu privire la cartierul „Henri Coandă”, în care PMB îşi asumă obligaţia realizării reţelelor de apă şi canal şi de „sistematizare verticală şi a reţelelor de drumuri interioare de pe toată suprafaţa ansamblului”.

De cealaltă parte, conducerea PMB declară RL că “nu are posibilitatea legală de a investi în realizarea lucrărilor de utilităţi necesare pe Ansamblul „Henri Coandă”, deoarece străzile aflate pe teritoriul oraşului Voluntari sunt proprietatea publică a judeţului Ilfov.

„Cu toate că în şedinţa din 28 februarie consilierii PDL au alocat fonduri pentru acest proiect, nu există o Hotărâre de Guvern prin care să fie trecută proprietatea terenurilor aferente străzilor de pe raza teritorială a oraşului Voluntari şi care aparţin cartierului ANL Henri Coandă, către CGMB”, se disculpă reprezentanţii Primăriei Capitalei.

„Interesul politic” poate termina cartierul

Angela Bubulac, vicepre-şedintele Asociaţiei Deţină-torilor de Lot Cartier Henri Coandă, afirmă că „toate proiectele de acest tip din Bucureşti sunt privite politic”.

„Acest cartier se va finaliza, probabil, doar dacă interesul politic de moment este favorabil acestui proiect guvernamental sau când justiţia îşi va spune hotărârea”, afirmă Bubulac, a cărei asociaţie este acum în proces cu toate instituţiile implicate în proiectul Henri Coandă.

„Ceea ce este tragic este că noi am investit bani, plătim rate la bănci pe nişte imobile supuse acum furturilor, vandalizării şi autodistrugerii, din cauza lipsei de responsabilitate şi a lipsei capacităţii de management a primarilor aleşi”, consideră Bubulac.

După ce criterii s-au împărţit casele în Henri Coandă

vârsta până în 35 la ani (10 puncte)

evacuat dintr-o locuinţă naţionalizată (50 puncte)

căsătorit (15 puncte)

familie monoparentală (10 puncte)

pentru fiecare copil aflat în întreţinere (5 puncte)

să nu mai fi beneficiat de o locuinţă construită prin ANL (10 puncte)

dacă solicitantul are handicap (10 puncte)

Printre beneficiari se află şi politicieni

Printre cei care au dorit în 2003 să obţină o vilă în cartierul „Henri Coandă” s-au aflat şi mai mulţi politicieni, potrivit presei.

Printre numele vehiculate se numără Tudor Mohora (fost deputat PSD), Octavian Ştireanu (fost deputat PSD), Decebal Ilina (general MApN), Roxana Bichel (prietena şi partenera de afaceri a Danei Năstase), Ileana Stana Ionescu (fost deputat), Silvia Ciornei (fost senator PC), Constantin Buchet (membru CNSAS).

Cum ajungi acasă, noaptea, în Henri Coandă?

Păţania unui locuitor al cartierului „Henri Coandă”, povestită pe blogul său www.dono.ro: „După vreo 2 minute am părăsit asfaltul şi am ajuns pe pământ bătătorit. Vreo 2 renunţaseră.

Mai mergem un pic şi ajungem pe pământ nebătătorit, casele dispăreau, iluminatul public nu mai există. Mai renunţă 2… Io merg mai departe, mai erau doi în faţa mea. Dispare şi pămânul nebătătorit, apar bălţile, mocirla. Case nu mai erau, în fatză se cască un hău de beznă”.

Sursa: Romania Libera

Share:
  • TwitThis
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google
  • Technorati

 Newsletter

Ti-a placut aceasta stire? Aboneaza-te la newsletter.

Loading... Loading...