Romania pericliteaza planurile europenilor privind sustenabilitatea in domeniul arhitecturii si constructiilor.  Economist Intelligence Unit: La categoria cladiri eficiente termic, Bucuresti ocupa locul 21 din 30

La nivel european aproximativ 50 de milioane de apartamente necesita lu­crari de reabilitare termotehnica, po­trivit datelor Economist Intelligence Unit (EIU).

Din acestea, 4,8%, adica peste 2,4 milioane de apartamente, reprezinta partea Romaniei, iar de mersul progra­mului de reabilitare termica din tara noastra depinde si modul in care eu­ropenii reusesc sa gestioneze proble­mele de mediu generate de locuinte.

Din pa­cate, dupa cinci ani de eforturi gu­ver­namentale in ceea ce priveste re­abili­tarea termica a imobilelor, cladi­rile din Bucuresti sunt printre cele mai „ne­prietenoase” cu mediul din Europa.

Po­trivit Economist Intelligence Unit (EIU), la categoria Cladiri, capitala Ro­maniei ocupa locul 21 in lista celor 30 de orase verzi europene.

Peter Wollschlager, membru al Ber­lin Senate Department of Urban Deve­lop­ment, spune ca, asa cum a aratat ex­perienta castigata in programul de reabilitare termica aplicat la Berlin, sunt trei solutii eficiente si rentabile pentru economisirea energiei termice: izolarea peretilor exteriori si a acoperisului; fe­restre cu geam termopan si renovarea sistemului de incalzire al cladirii.

Toate aceste masuri duc la reducerea emisiilor anuale de CO2 intre 1 si 1,4 tone/apar­tament, nemaivorbind de sca­derea fac­turii la incalzire si curent electric. In Romania, desi programul de reabilitare termica dateaza din 2005, subfinantarea si frecventa schimbare a proiectului, cat si atentia scazuta acordata sistemelor de incalzire au facut ca in ierarhia oraselor cu cele mai verzi cladiri, Bucurestiul sa aiba unul dintre cele mai scazute sco­ruri, 4,79 dintr-un punc­taj de maximum 10.

In contrast, Stockholm, oras care de multi ani este lider al categoriei oraselor cu cele mai eficiente cladiri din punct de vedere energetic din Europa, isi  dato­reaza pozitia in principal nor­melor foar­te stricte in ceea ce priveste izolarea imo­bilelor.

Cladirile din Suedia, desi se afla intr-o zona de clima rece, au un consum anual de energie sub 2.000 kwh. Foarte putin daca luam in calcul faptul ca in Marea Britanie, constructiile noi realizate potrivit noilor standarde si normative in domeniul conservarii ener­giei consuma in medie 3.600 kwh.

In aceeasi situatie se afla si Praga care, desi este pe locul 24 in clasa­mentul general, la capitolul sustena­bilitate a cladirilor este in spatele Bucurestiului.

Totusi, locuitorii din Praga bene­fi­ciaza in prezent de un program na­tional de reabilitare a cladirilor avand un buget de un miliard de euro, care este finantat din vanzarea certificatelor de emisii CO2 catre Japonia.

Si la Londra, desi orasul se afla pe pozitia 10 in ierarhia europena, efor­turile de sustenabilitate nu incetea­za. Astfel, incepand cu aprilie 2010, la Londra a demarat un program-pilot de reabilitare energetica a cladirilor prin care autoritatile livreaza gratuit anumite echipamente, inclusiv becuri cu consum redus de energie.

La noi, nimeni nu discuta inca des­pre faptul ca normativele in dome­niul izolarii termice a cladirilor tind sa fie depasite. Ultimele normative termo­teh­nice care au impus o crestere a exigen­telor de izolare termica au fost aprobate in anul 1998. Atunci, guvernul a normat coeficientul global de izolare termica la cladiri in jurul a 0,55 W/m3K.

In Eu­ropa, acesta este printre cele mai mari coeficiente de transfer termic. Dar cele mai multe probleme sunt moste­nite. Rezistentele termice normate utilizate in perioada 1950-1985 in Roma­nia au avut un nivel scazut, conducand la un coe­ficient global de izolare termica de aproximativ 1,0 W/m3K.

Abia in anul 1984 s-au impus valori sensibil mai ridicate pen­tru rezistentele termice ale anvelopei cladirilor de locuit (0,8 W/m3K), cu aceste caracteristici fiind construite intre 1986 si 1990 circa 12.963 de blocuri (16,1 %).

Dar si aceste exigente erau totusi inferioare celor adoptate in unele tari europene avansate, deoarece utilizarea polistirenului celular era inca interzisa. Daca luam in calcul faptul ca, in prezent, blocurile tipizate au o pondere de 72% din fondul de locuinte in mediul urban, volumul de lucru este de-a dreptul urias.

Proverde doar pe vorbe

In 2001, municipalitatea Vienei a inceput sa permita construirea de cladiri multietajate utilizand ca material de baza lemnul. Acest lucru a fost decis ca urmare a promovarii politicilor de sustenabilitate arhitecturala. In prezent, Viena se afla pe locul 7 datorita deschi­derii sale catre initiativa privata in domeniul arhitecturii verzi.

Arh. Bogdan Gymeant-Selin, profe­sor la Universitatea de Agronomie, spu­ne ca atunci cand a incercat sa propuna ca idee constructiva o casa construita integral din lemn refolosit, pentru un proiect locativ in zona Garii de Nord din Capitala, responsabilii cu autorizatiile de la primarie i-au sugerat nici sa nu se gandeasca.

„Dupa multe variante in care am incercat sa aplic teorii ale arhitecturii sustenabile si sa folosesc materiale re­ciclabile in constru­irea unei case, am renuntat ajungand in final sa adopt un proiect arhitectural cu structura de be­ton inteligent”, declara arhitectul.

In fapt, experienta lui Bogdan Gy­meant-Selin da masura duplicitatii au­toritatilor in do­meniul urbanismului care se decla­ra scan­da­lizate de invazia sticlei si be­tonului in ariile protejate, insa se fac ca ploua atunci cand din zona privata vin pro­pu­neri de proiecte cu arhitectura sus­tenabila.

Modelul comportamental se rega­seste in majoritatea domeniilor „trendy” in care declaratiile sau actiunile la vedere nu se regasesc in planul realitatii.

De exemplu, lipsurile in ceea ce priveste promovarea unui transport public efi­cient sau incu­rajarea mersului pe jos ori cu bicicleta la serviciu. Pe de alta parte, autorii stu­diului privind cel mai verde oras din Europa, Economis Intelligence Unit, sustin ca exista o corelare stransa intre bunastarea locuitorilor si cea a orasului in care acestia locuiesc.

Din pacate, Bucurestiul dezminte si acest punct de vedere. Astfel, desi PIB pe cap de locuitor in cel mai mare oras al Ro­maniei (19.800 euro/an) este mai mare comparativ cu cel din Riga, Vil­nius, Zagreb sau Istanbul (ultimele doua ne­fiind orase din UE), capitala Romaniei ocupa penultima pozitie in lista generala a oraselor verzi din Europa.

Practic, exceptand politicile in do­meniul cladirilor, emisiilor de CO2 si energiei, unde Bucurestiul ocupa pozi­tiile 21, 24 si 23 din 30, in rest, capitala noastra se afla in coada tuturor clasa­mentelor care conteaza in conturarea statutului de oras verde.

In domeniul transportului urban, al calitatii si mana­gementul apei, managementul deseu­rilor, calitatea aerului si guver­narea in domeniul mediului, Bucu­restiul ocupa constant penultima pozitie. Si in acest domeniu, Bulgaria este vecinul care ne livreaza motive de autosatisfactie, deoa­rece in cinci din opt situatii, Sofia se afla in spatele Bucurestiului.

Sursa: Financiarul

Share:
  • TwitThis
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google
  • Technorati

 Newsletter

Ti-a placut aceasta stire? Aboneaza-te la newsletter.

Loading... Loading...