Soldul creditelor acordate de băncile locale pentru construcţii este de aproximativ 5,2 miliarde de euro, în scădere cu 9% faţă de septembrie 2009.

Până în prezent, doar zece proiecte cu probleme au ieşit la suprafaţă, dar consultanţii afirmă că proiectele mari sunt încă ţinute “la umbră”, cu speranţa că actuala criză nu va dura la nesfârşit.

“Ruinele” boom-ului imobiliar sunt încă vizibile în toate zonele Capitalei.

Spre exemplu, în zona străzii Mihai Eminescu din centrul Bucureştiului, la o distanţă de mai puţin de 100 de metri unul de altul, se află două proiecte care ar trebui să cuprindă câteva zeci de apartamente de lux: unul este îngheţat complet la stadiul în care au fost construite doar subsolul şi parterul, în timp ce la al doilea structura a fost ridicată, dar în ultimele luni ritmul de construcţie este lent spre deloc.

Primul proiect aparţine firmei Avrig 35, în timp ce al doilea este realizat de firma Spadevel SRL, controlată de către firma Tiralel Inversiones, înregistrată în Spania, Spadevel având un contract de creditare de nouă milioane de euro cu Banca Românească pentru realizarea ansamblului cu şapte etaje, care ar urma să se numească Edevis.

De ce s-au oprit aceşti investitori?

O explicaţie poate veni din faptul că la o distanţă de maximum 200 de metri de aceste proiecte sunt alte patru blocuri de locuinţe noi, pe ai căror pereţi exteriori atârnă anunţuri mari cu privire la apartamente scoase la vânzare.

La unul încă se lucrează, în timp ce restul sunt finalizate, dar privind la geamurile exterioare apartamentele par mai degrabă goale decât ocupate.

Potrivit datelor din piaţa imobiliară, în prezent sun aproximativ 10.000 de locuinţe în Bucureşti neocupate, unele nevândute deloc, în timp ce altele se află în portofoliul unor investitori speculativi.

În condiţiile în care peste 90% din proiectele imobiliare erau realizate cu ajutorul unor credite bancare, întrebarea este la cât se ridică expunerea băncilor pe proiecte stopate, aflate în insolvenţă sau chiar în procedură de faliment?

Până în prezent, în presă au apărut doar zece proiecte care dau bătăi de cap băncilor, opt de locuinţe şi două centre comerciale, pentru care au fost semnate contracte de credit de circa 230 de milioane de euro.

Aproximativ 200 mil. euro din aceşti bani au fost folosiţi pentru achiziţia unor terenuri sau construcţie şi doar o mică parte din sume au fost rambursate, în condiţiile în care, cu excepţia proiectului My Dream din Pipera, în celelalte proiecte nu au fost livrate locuinţele, astfel încât să poată fi recuperaţi banii din vânzarea apartamentelor.

Câte mai sunt în afară de aceste proiecte? “Consider că aproximativ unul din cinci proiecte de locuinţe are probleme, având locuinţe nevandabile şi perspective de cerere a insolvenţei.

Băncile nu au tăiat deocamdată craca marilor proiecte, dar nu vor avea încotro şi la un moment dat vor începe să taie”, apreciază Valentin Ilie, CEO al companiei de consultanţă imobiliară Coldwell Banker Affiliates of Romania.

Extrapolând, ţinând cont de un sold al creditelor pentru construcţii de 5,2 mld. euro în luna aprilie a acestui an, potrivit datelor BNR, băncile ar putea avea probleme cu finanţări de peste un miliard de euro.

În afară de locuinţe, şi în industria centrelor comerciale ar putea fi închise alte proiecte până la sfârşitul acestui an, în timp ce băncile ar putea totodată începe executarea firmelor care s-au împrumutat pentru achiziţia unor terenuri pe care nu a mai fost realizat nimic.

Ce bănci au cele mai mari expuneri

Doar şase din primele zece bănci de pe piaţa românească, respectiv BCR, BRD, UniCredit, Raiffeisen, Banca Transilvania şi CEC au acordat credite de 2,7 miliarde de euro în imobiliare şi construcţii, în timp ce pentru 50 dintre cele mai mari proiecte imobiliare realizate în România au fost acordate împrumuturi cu o valoare cumulată de 3,5 miliarde de euro, potrivit calculelor ZF.

La abundenţa de finanţări acordate pentru proiecte imobiliare au contribuit în mare măsură şi băncile străine, în special germane şi greceşti, a căror expunere pe piaţa de real estate depăşeşte cu uşurinţă un miliard de euro.

Până la separarea creditelor neperformate de cele care pot fi rambursate conform unui plan comun, băncile nu vor mai avea acelaşi apetit pentru investiţii imobiliare, indiferent de fezabilitatea proiectului.

Sursa: Ziarul Financiar

Share:
  • TwitThis
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google
  • Technorati

 Newsletter

Ti-a placut aceasta stire? Aboneaza-te la newsletter.

Loading... Loading...