Legea care prevede ca proprietarii sa-si repare cladirile darapanate pana in 2013, impotmolita la primariiToate cladirile cu fatadele darapanate trebuie reparate pana in 2013, pe cheltuiala proprietarilor, potrivit Legii fatadelor care a intrat in vigoare la inceputul lunii august.

Pentru aplicarea acestui act normativ, pana pe 10 noiembrie 2011, primariile sunt obligate sa inventarieze toate cladirile cu fatada stricata si sa-i notifice pe proprietari sa le repare.

Administratiile locale spun ca este o misiune imposibila, deoarece nu se cunosc proprietarii tuturor imobilelor, iar in orasele mari inventarierea cladirilor ar putea dura cativa ani.

La capatul celalalt sunt proprietarii cladirilor vechi, care ar trebui sa scoata din buzunar zeci de mii de euro pentru repararea fatadei.

Singurul lucru concret raman amenzile: primarii care nu inventariaza cladirile sunt sanctionati cu sume cuprinse intre 10.000 si 15.000 lei, iar proprietarii care nu fac reparatiie intr-un an de la notificare risca sanctiuni intre 5.000-8.000 lei.

In plus, lucrarea va fi facuta de primarie, cu bani de la Consiliul local, urmand ca institutia sa-si recupereze banii de la proprietarii indaratnici.

“Primaria Capitalei nu are o structura de inventariere a acestor imobile si trebuie sa va amintesc ca organigrama este blocata, deci nu mai putem angaja oameni noi. Incercam acum sa vorbim cu colegii de la Inspectie, sa vedem cum facem. Si sa zicem ca am putea angaja personal, un om nu poate sa inventarieze mai mult de doua case pe zi si sa faca fise pentru ele. La cateva mii de imobile, cate sunt in Bucuresti, calculati cat timp ar dura. Apoi, nu cunoastem proprietarii tuturor cladirilor. Cum ii notificam? Ca sa fim realisti, in patru-cinci luni ne-am propus sa inventariem casele din centrul orasului si sa le gasim proprietarii. Dupa care vedem ce facem”, a declarat pentru HotNews.ro arhitectul sef al Capitalei, Gheorghe Patrascu.

De aceeasi parere este si arhitectul sef din Cluj, Ligia Subtirica: “Noi vom incerca sa respectam termenul prevazut de Lege pentru inventarierea tuturor imobilelor, dar nu va fi usor. Fiindca organigrama este blocata, ne-am gandit sa lucram cu studentii de la Facultatea de Arhitectura. Am mai colaborat cu ei, si a fost foarte bine. Deocamdata abia a inceput scoala si nu am stabilit nimic. De asemenea, am apelat la Comisia Zonala de Monumente, ca sa ne dea datele pe care le au. Dupa inventariere, vine problema notificarii proprietarilor. Nu ii stim pe toti. O alta problema este ca multe dintre imobilele vechi din Cluj necesita inclusiv consolidare, nu doar refacerea fatadelor. Or, la casele monument istoric, asta implica foarte multi bani”.

Costuri

Dupa inventarierea caselor urmeaza lucrarile de reparatii. Daca pentru blocurile de locuinte din perioada comunista lucrarile de reabilitare a fatadelor sunt relativ simple, lucrurile se complica atunci cand vine vorba despre casele vechi.

Viorel Iordan, reprezentantul unei firme de constructii din Bucuresti care se ocupa cu lucrari de restaurare, spune ca refacerea fatadei unei case vechi costa intre 60 si 100 de euro pe metru patrat, la care se pot adauga si costurile necesare consolidarii.

In plus, nu exista decat foarte putini mesteri care sa stie sa faca aceste lucrari. “In Bucuresti, majoritatea cladirilor vechi sunt din perioada 1880 -1940. Pe langa lucrarile de reabilitare a fatadei, care sunt necesare, imobilele din aceasta perioada au si probleme de structura, necesitand lucrari de consolidare. Cand se decoperteaza fatada, pentru lucrarile de refacere, se vad foarte bine fisurile din zidarii, chiar tasari ale fundatiei. In acest caz trebuiesc facute consolidari, camasuiri, etc.

Doar refacerea fatadei nu este suficienta. Din punctul meu de vedere aceasta lege este o chestiune de campanie electorala. Refacerea fatadelor este o problema serioasa care nu poate fi tratata asa. Refacerea fatadelor implica oameni bine pregatiti, tehnica si bani foarte multi. Refacerea unei fatade vechi costa, din experienta noastra, intre 60 si 120 de euro pe metru patrat. In general, proprietarii nu-si permit.

In loc sa lucreze cu mortar de var, asa cum se foloseste la casele vechi, se foloseste mortar de ciment, care este mai ieftin. Daca pui mortar de ciment peste cel de var, nu fac priza si in scurt timp va cadea. De asemenea, casa isi pierde din valoare. In plus, o restaurare serioasa exclude polistirenul pe fata exterioara deoarece nu vei mai putea face decoratiunile asa cum erau.

Casele vechi din Anglia si Franta nu se termoizoleaza la exterior. De asemenea, sunt mesteri din ce in ce mai putini care stiu sa faca astfel de lucrari. Tinerii nu mai vin, fiind considerate meserii dure, nu mai sunt scoli care sa-i invete.

Au mai ramas doar cativa meseriasi trecuti de 50 de ani in mare parte. Legea aceasta este buna, insa daca o trateaza asa cum am vazut pana acum, punand polistiren pe casele vechi, e jale mare. Valoarea unei astfel de case consta in primul rand din fata ei”.

Pentru a sprijini proprietarii/administratorii sa-si reabiliteze fatadele cladirilor, Guvernul faciliteaza acordarea de credite bancare cu garantie guvernamentala si cu dobanda subventionata. Finantarea este impartita astfel: minimum 10% din surse proprii ale beneficiarului si maximum 90% prin credit garantat prin Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii. Perioada de rambursare a creditelor bancare cu garantie guvernamentala si cu dobanda subventionata este de maximum 5 ani.

Aceste credite sunt acordate atat persoanelor fizice care detin in proprietate un imobil cu fatada degradata, cat si Asociatiilor de proprietari. In cazul Asociatiei de proprietari, hotararea pentru executarea lucrarilor de interventie se ia cu votul a minimum 90% din membrii asociatiei de proprietari. Hotararea de contractare a unui imprumut bancar se ia cu votul a minimum 90% din membrii Asociatiei de proprietari care nu pot asigura din surse proprii cota-parte care le revine din lucrarile de interventie.

Subventii

De asemenea, sunt acordate subventii. In cazul in care proprietarii fac dovada ca realizeaza venituri medii nete lunare pe membru de familie sub castigul salarial mediu net lunar pe economie, cheltuielile aferente reabilitarii fatadei pot fi suportate de administratia locala, in masura fondurilor aprobate anual pentru acest program.

De asemenea, in cazul imobilelor aflate in zone construite protejate sau in centrele istorice ale localitatilor, precum si in statiunile/localitatile/zonele turistice, balneare, climatice si/sau balneoclimatice, autoritatea locala poate cofinanta lucrarile de reabilitare ale fatadelor.

Chiar si asa, proprietarii sustin ca nu isi permit sa dea bani pentru reabilitarea fatadelor. “Traim vremuri grele, avem multi someri, exista pensii si de trei milioane. Cum sa dai 100 de euro pe metru patrat. Sunt sigura ca sunt firme care o fac si mai ieftin. Legea asta este o prostie, poate sa mai astepte”, spune Nadia, proprietara unei locuinte din Piata Amzei.

Ligia Subtirica, arhitectul sef din Cluj sustine ca, pe langa lipsa banilor, proprietarii nici nu constientizeaza ca repararea fatadelor este in obligatia lor: “Legea calitatii in constructii prevede si acum amenzi pentru proprietarii care nu isi repara fatadele, insa la noi oamenii s-au obisnuit sa fie proprietari doar pana la usa apartamentului. O data cu actul de proprietate primesc si obligatii, nu numai drepturi. Anumite persoane se vaita ca nu au bani, ca sunt batrani, ca sunt bolnavi. Si inteleg perfect lucrurile acestea. Pe de alta parte, nu trebuie sa locuiesti intr-o casa pe care nu ti-o pemiti. In plus, eu consider ca aceasta lege ofera destul de multe facilitati proprietarilor care vor sa-si repare fatadele”, spune aceasta.

De asemenea, Dan Marin, arhitect membru in Comisia Tehnica de Urbanism, spune ca o parte dintre proprietarii caselor vechi, speriati de amenzi, vor distruge cladirile din zonele protejate, in dorinta de a respecta aceasta lege.

“Intr-adevar, sunt zeci de cladiri cu fatadele foarte degradate. Au fost si cazuri cand bucati de tencuiala din aceste imobile au cazut pe trotuar, punand viata trecatorilor in pericol. Pentru blocurile de la periferie sau cele fara valoare arhitecturala este un proiect bun.

Pentru zonele protejate este insa problematic. Multi dintre proprietarii acestor cladiri nu vor avea bani sa plateasca restauratori sa le repare si vor chema “mesteri” priceputi la toate care vor strica toate ornamentele acestor imobile (brauri, ancadramente, bosaje, profile, balcoane, logii, aticuri, bovindouri).

Si, pot sa va spun ca avem o multime de astfel de exemple, chiar inainte ca proprietarii sa fie obligati sa repare fatadele. In plus, am vazut ca, pentru multi, repararea fatadei si eficientizarea termica a cladirii inseamna sa puna polistiren pe fatada si tamplarie PVC cu rame de plastic. Or, daca faci asta la o cladire monument sau o casa din zonele protejate, e ca si cum ai demola-o. Isi pierde valoarea.

Chiar daca statul ofera facilitati pentru refacerea fatadelor, asta nu este o granatie ca lucrarile vor fi facute bine atata timp cat administratiile locale nu au personal specializat pentru a gestiona astfel de interventii. Chiar daca in lege se mentioneaza ca se va colabora cu Ordinul Arhitectilor pentru aceste lucrari, nu este suficient un arhitect cu drept de semnatura, ci este nevoie de un restaurator”, spune acesta.

Elena Udrea, ministrul Dezvoltarii, sustinea inca din faza de proiect a acestei Legi ca actul normativ trebuie sa se aplice pentru toate fatadele deoarece rolul sau este de a infrumuseta peisajul urban.

“Nu vor iesi catastrofe daca proiectul este coordonat de un arhitect, asa cum am spus noi. Orice lucrare pe care ne-ati aratat-o este avizata, are autorizatie de construire. Nu ar trebui sa se intample sa se dea un aviz, o autorizatie pe un proiect ca acela. Asta o fac primariile”, a spus ministrul.

Sanctiuni

Legea prevede sanctiuni atat pentru administratiile locale care nu o aplica cat si pentru proprietarii/administratorii care refuza sa-si repare fatadele imobilelor.

Astfel, primarii care nu vor inventaria cladirile degradate si nu ii vor identifica pe proprietari/administratori in termen de trei luni de la publicare in Monitorul Oficial risca amenzi intre 10.000 si 15.000 lei.

De asemenea, primarii pot fi amendati cu sume cuprinse intre 5.000 si 8.000 lei daca nu ii notifica pe proprietari sa-si repare fatadele constructiilor.

Pentru proprietarii de cladiri cu fatada degradata sunt prevazute urmatoarele sanctiuni:

- amenzi intre 5.000 si 8.000 lei daca nu contracteaza proiectarea si executarea lucrarilor de interventie;

- amenzi intre 2.000 si 5.000 lei daca nu organizeaza receptia la terminarea lucrarilor, precum si receptia finala la sfarsitul perioadei de garantie de 5 ani, in cazul luarii unui imprumut si nu completeaza cartea tehnica a constructiei cu documentele aferente lucrarilor de interventie executate.

Facilitati

Pentru proprietarii/administratorii care isi repara fatadele cladirilor, legea prevede urmatoarele facilitati:

- Certificatul de Urbanism si Autorizatia de Construire pentru executarea lucrarilor de interventie se elibereaza, in regim de urgenta, in cel mult 15 zile de la data inregistrarii solicitarii, cu scutire de taxa;

- autorizatia de construire se emite fara prezentarea extrasului de plan cadastral si a extrasului de carte funciara de informare.

- acordul primarului se emite cu titlu gratuit, in cel mult 10 zile de la data inregistrarii solicitarii depuse la Primarie de catre detinatorul notificat.

- avizul tehnic prealabil se emite cu titlu gratuit, in cel mult 15 zile de la inregistrarea documentatiei tehnice depuse la primarie de catre detinatorul notificat.

- scutirea de la virarea cotei de 0,7% si a cotei de 0,1%, dupa caz, catre Inspectoratul de Stat in Constructii, precum si a cotei de 0,5% catre Casa Sociala a Constructorului, din cheltuielile cu lucrarile de interventie.

- autoritatile administratiei publice locale pot hotara scutirea de la plata impozitului pe cladiri, datorat pentru o perioada de 5 ani consecutivi, cu incepere din anul fiscal in care a fost efectuata receptia la terminarea lucrarilor.

Info plus

De la aplicarea acestei legi sunt exceptate cladirile monument istoric, cele incluse in programul national de reabilitare termica si consolidare.

Legea se aplica pentru cladirile din zonele protejate, unde sunt foarte multe cladiri vechi, dar care nu au statutul de monument.

Sursa: HotNews

Share:
  • TwitThis
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google
  • Technorati

 Newsletter

Ti-a placut aceasta stire? Aboneaza-te la newsletter.

Loading... Loading...