Mac Popescu: Palatul Stirbey trebuie sa treaca printr-un proces de modernizareO consecinta a numeroaselor afaceri imobiliare controversate, care au ras de pe harta Bucurestiului numeroase cladiri-monument, este ca autoritatile au sarit in extrema cealalta: refuza sa mai dea unda verde pana si investitiilor serioase, care ar urma sa transforme casele de patrimoniu in afaceri inteligente, generatoare de venituri suficient de mari ca sa justifice restaurarea si amenajarea lor.

Un exemplu in acest sens il reprezinta cazul Palatului Stirbey din Capitala, a carui reabilitare se lasa asteptata, deoarece Ministerul Culturii refuza sa aprobe proiectul care ar transforma palatul intr-un tandem muzeu-complex comercial, in urma unei investitii de peste 100 milioane euro.

Pe scurt, proprietarul Palatului Stirbey planuieste sa investeasca 125 milioane euro in constructia unui complex cu galerii comerciale, apartamente de lux si un centru cultural pe terenul vacant din spatele palatului. Cladirea care ar urma sa apara in spatele casei de patrimoniu este proiectata sa se apropie arhitectural de sediile invecinate ale Radiodifuziunii Romane si Ministerului Economiei.

Palatul Stirbey ar urma sa fie transformat in muzeu si sa beneficieze de reabilitare cu fonduri obtinute din exploatarea centrului comercial. Proiectul a fost insa respins de Comisia Nationala a Monumentelor Istorice, organism care functioneaza pe langa Ministerul Culturii, care a invocat statura noii cladiri, care va avea 37 de metri inaltime, si ingrijorarea ca investitia ar putea sa afecteze Palatul Stirbey, care a fost ridicat in secolul al XIX-lea.

Incercand sa aflam in detaliu argumentele care au stat la baza deciziei Comisiei Monumentelor Istorice, am stat de vorba cu arhitectul serban Popescu Criveanu, membru al comisiei respective. “N-am participat la sedinta in care s-a dat aceasta hotarare, asa ca nu stiu sa va spun nimic. Ce pot sa va spun totusi este ca aceasta comisie este doar un corp consultativ. Ministerul Culturii are decizia finala”, a spus serban Criveanu.

Doar ca Ministrul Culturii Kelemen Hunor si-a exprimat deja un punct de vedere printr-o declaratie de presa, in care a spus ca proiectul trebuie modificat. Pe de alta parte, proprietarul Palatului Stirbey, Ovidiu Popescu a declarat ca, desi a trimis 3 scrisori ministrului, este nemultumit de faptul ca acesta a preferat sa dea sumare declaratii de presa in loc sa avizeze proiectul, prin aceasta contribuind la oprirea degradarii ireversibile a Palatului.

Mai multe voci autorizate in probleme arhitecturale si urbanistice sustin insa ca statul nu trebuie sa treaca de la nepasare totala, cum s-a intamplat in anii trecuti, la o grija excesiva care sa blocheze proiectele moderne de punere in valoare a cladirilor-monument.

Acest monument istoric trebuie sa treaca printr-un proces prin care au trecut si altele din alte tari. Nu se inventeaza nimic in Romania”, sustine presedintele Universitatii de Arhitectura “Ion Mincu”, Emil Barbu (Mac) Popescu.

“Ingemanarea vechi-nou s-a practicat deja, fara cusur, in foarte multe zone din Londra, un exemplu fiind Covent Garden si Trafalgar Square, arhitectura realizata de Sir Jeremy Dixon”, spune acesta, adaugind ca este posibila chiar cooptarea lui Dixon in echipa de specialisti care ar urma sa se ocupe de reabilitarea Palatului Stirbey.

Opinia lui Barbu Popescu este ca Ministerul Culturii doar amana proiectul de reabilitare a Palatului Stirbey si crede ca pana la urma il va aproba. “Apropierea de un sit istoric nu trebuie vazuta ca o solutie extrema, ca un risc”, mai spune presedintele Universitatii de Arhitectura “Ion Mincu”.

Sursa: Romania Libera

Share:
  • TwitThis
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google
  • Technorati

 Newsletter

Ti-a placut aceasta stire? Aboneaza-te la newsletter.

Loading... Loading...