Mall versus magazin stradal, o alegere nu tocmai usoaraComercianţii sunt în dificultate: să vândă în mall, unde e vad, dar chiriile sunt mai mari, sau în unităţile stradale, cu chirii mai mici şi cumpărători puţini?

Dezvoltarea mall-urilor şi a marilor centre comerciale a golit străzile de multe mărci importante de ma­ga­zine.

Noile contracte s-au semnat pe 3-5 ani, dar în multe situaţii profiturile comercianţilor nu acoperă chiria din mall. Cale de întoarcere nu există.

Asta pentru că e mai greu de renegociat un contract cu proprietarul de mall decât cu cel stradal.
Situaţia din România este pe dos faţă de cea din Vest în privinţa dezvoltării spaţiilor stradale şi a celor din marile centre comerciale.

La noi, mall-ul e perceput drept ceva mai „de fiţe” decât în Occident, unde lumea mer­ge la mall aproape ca la aprozar, doar ca să-şi cumpere anumite pro­du­se.

La noi se merge mai ales la plim­bare. Asta înseamnă că şi ames­tecul de mărci prezente în mall-urile locale e total diferit de cel din Vest, cererea fiind cu totul alta. De cealaltă parte, ar­terele comerciale moderne sunt ca şi inexistente în România, în timp ce în Vest acestea găzduiesc mărci de prestigiu, de negăsit în mall-uri.

Ce aduce mall-ul

Facilităţile unui mall merită pri­vite atât din perspectiva chiria­şilor, cât şi din cea a cumpărătorilor. „Pen­tru chiriaşi, un mall poate asigura un flux constant de vizitatori, fapt de care be­neficiază şi retailerii mai mici”, a declarat Răzvan Sin, Head of Retail Department DTZ Echinox.

Pentru cumpărători, un mall aduce cam ceea ce lipseşte spaţiului stra­dal: adică locuri de parcare, mai multe produse la un loc şi un mediu protejat de ploaie sau de caniculă. Pe de altă parte, şi profilul clientului ro­mân de mall diferă de cel vestic.

Da­că în Vest se merge în mall ca la piaţă şi la orice vârstă, la noi clienţii cel mai des întâlniţi sunt persoanele de până în 35 de ani. O asemenea clientelă presupune un anumit mix de chiriaşi, diferit de cel din mall-urile vestice, şi un a­nu­mit mix de pro­duse impus deseori de proprieta­rul mall-ului.

„A­ten­ţia cade mai mult pe mall-uri în a­ceas­tă perioadă pentru că vremea nu e un avantaj pentru shopping­-ul stra­dal la noi. Avem lo­caţii stra­da­le, dar toate deschiderile din a­cest an le vom avea în mall-uri”, a de­cla­rat Ioana Mihuţ, director de marke­ting la Otter Distribution.

Aceasta e una dintre multele fir­­me care sunt prezente şi  în mall-uri, şi în retail-ul stradal. Nu tre­buie ui­tat însă că, în cazul ma­jorităţii mall-urilor, chiria se percepe ca su­mă dintre o chirie fixă şi o parte din cifra de afaceri a chiria­şului. Dacă vân­zările merg bine, câştigă şi proprietarul mai mult.

Dacă vânzările merg slab, proprie­tarul e asigurat cu chiria fixă, pe care chiriaşul o plă­teş­te indife­rent de vânzări. Excepţie face situa­ţia fa­li­mentului chiriaşului.

Ce aduce strada

În prezent, spaţiile stradale sunt cău­ta­te pentru că oferă o mai mare flexibilitate a contractelor, iar programul şi-l alege chiriaşul singur.

„Spaţiile strada­le sunt potrivite pentru operatorii care nu de­pind de tra­ficul şi pro­mo­varea proprii mall-u­lui. Aici poate fi amin­ti­tă şi lipsa u­nor constrån­­geri ce pot varia de la mi­­xul de produse comercializate pâ­nă la orarul de funcţionare”, a decla­rat Răzvan Sin.

„În mall depind în ma­re măsură de ideile lor de promovare. Stradal, depinde de mine să atrag clienţii. Nu-mi convine programul din mall de la 10.00 la 22.00. În plus, şi traficul mall-urilor, de care se tot vorbeşte, a scăzut considerabil”, a declarat Adriana Matei, cea care a adus brandul italian Pascucci la Bucureşti.

De asemenea, există nenumă­ra­te bănci care nu intră în mall-uri şi preferă strada. Asta pentru că sistemul nu le permite să stea deschi­se până la ore târzii sau în weekend (de e­xemplu RBS sau Piraeus), în timp ce altele şi-au adaptat sistemul la centrele comerciale (exemplu Credit Eu­ro­pe).

„Chiriile relativ ridicate şi ab­senţa străzilor exclusiv pietonale au atras stradal mai ales retaileri din do­meniul serviciilor: bănci, farmacii, şi din domeniul alimentaţiei pu­blice precum cafenele, restaurante şi mini market-uri”, a declarat Cristina Dumitrache, specialist pe retail al Cushman & Wakefield.

O situaţie spe­­cială este cea a Centrului Istoric al Capitalei, care găzduieşte mai ales segmentul de entertainment, dar în­cepe să atragă şi retaileri de fashion sau servicii de telefonie.

Cine pleacă din mall

Cauzele plecării din mall-uri sunt inflexibilitatea condiţiilor contractuale şi chiriile mari. Există apoi mărci cu putere fi­nan­ciară care au pă­­răsit marile centre comerciale pentru că şi-au deschis propriile u­ni­tăţi. La toate acestea se adaugă fir­me­le care au intrat în insolvenţă.

Ne vom limita în continuare la câte­va exemple concrete de chiriaşi care au ieşit din mall, incluzând aici atât nu­me mari, cât şi nu­me mai puţin sonore.

Importatorul de mobilier Home Fashion a plecat din Complexul Co­mercial Băneasa pe bu­levardul Ba­nu Manta, unde şi-a deschis un magazin propriu. Tot în apropiere, din galeria Feeria a plecat magazinul de haine de damă Calliope. Starbucks a plecat din Liberty Center din cauza profilului clientelei. House of Art a plecat din Plaza România. Tot din Pla­za au plecat şi Dada, Guara, Ste­fanel sau Esprit, acesta din urmă pă­răsind şi Iulius Mall din Suceava.

Şi AFI Cotroceni a avut parte de surpri­ze. A­min­tim astfel Flanco, care a luat locul unui magazin de cosmetice, şi Living (decoraţiuni şi mobilier), care a plecat de anul trecut. Şi tot de anul trecut magazinul Aldo este în conti­nuare închis. Tot în AFI s-a închis „Tanti Anuţa”, un magazin de produse alimentare făcute în casă.

Nici în ţară situaţia nu e mai roz. Chiriaşii părăsesc mall-urile din ace­laşi motiv: chiriile mari, stabilite când vremurile erau mai bune. A­­mintim aici doar City Park din Cons­tanţa, un­de chiriaşii au încercat încă de acum un an să renegocieze contractele, fără succes. Rezultatul a fost că mulţi au intrat în insolvenţă. Asta nu s-a întâmplat şi în cazul mall-ului Armonia din Brăila, care a intrat în insolvenţă înaintea chiriaşilor.

Renunţarea la stradă

La magazinul stradal se renunţă din cauza vânzărilor slabe. Mai rar se renunţă la spaţiul stradal din cau­za chiriei mari. „Există şi spaţii stra­dale foarte scumpe, cu chirie chiar mai ridicată decât a unui spaţiu com­parabil ca mărime şi bine pozi­ţio­nat dintr-un mall”, atenţionează Cristina Dumitrache.

Dăm şi în acest caz câteva exemple de chiriaşi care au renunţat la spaţiile stradale în fa­voarea centrelor comerciale moder­ne. Astfel, Steilmann sau magazinul de pantofi Just For You sunt printre chiriaşii de pe Calea Victoriei care au plecat în Cocor Luxury Store.

„Am plecat din trei motive: spaţiu inadecvat, cu igrasie, clienţi care ve­neau ne­targetat şi toate astea la o chirie de 35 euro/mp+TVA, adică mai scump decât în mall, unde ai condiţii şi clienţi”, a declarat o vânzătoare din magazin. Tot la migrări amintim Staer, care a închis unităţi stradale şi şi-a consolidat poziţia în parcuri de retail.

De asemenea, Kenvelo a în­chis spaţii stradale neperformante din afara Bucureştiului, concen­trân­du-se pe locaţiile din mall. La fel şi magazinul de haine Gant, care a renunţat la Calea Victoriei, păstrân­du-şi magazinele în mai multe mall-uri din ţară.

Luxul şi mall-ul, căsătorie din interes

În ţările dezvoltate economic, lu­xul e greu de găsit în mall. Asta pentru că operatorii exclusivişti nu se bazează prea mult pe traficul de clienţi. Nici cumpărătorilor de lux nu le face plăcere să se în­ghesuie cu mulţimea din mall. „Mall-ul e pentru cei cu venituri medii, nu pentru lux.

De aia Mont Blanc, Gucci sau Vuitton nu au deschis în mall”, a decla­rat Marian Edels­tein, administrator la Conmart Tra­ding, distri­bui­tor Mont Blanc. A­ces­ta adaugă totuşi că „există a­nu­mite mărci de lux care vând spo­radic în mall, ca shop în shop, nu prin ma­gazine proprii.

Noi tocmai am deschis pe Calea Victo­riei. Am încercat şi eu să-i conving pe cei de la Mont Blanc pentru un magazin tranzitoriu până trece eu­fo­ria locală cu mall-urile, dar n-a mers”.

Sursa: Saptamana Financiara

Share:
  • TwitThis
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google
  • Technorati

 Newsletter

Ti-a placut aceasta stire? Aboneaza-te la newsletter.

Loading... Loading...