Provocare estetica: blocuri care le zambesc trecatorilorCIVILIZAŢIE. Câteva grupuri răzleţe de artişti plastici şi arhitecţi, preocupaţi de ceea ce se întâmplă în jurul lor, le propun românilor să regândească aspectul cartierelor din oraşe.

De ani buni, când vine vorba restaurării clădirilor istorice sau renovării celor ce stau să cadă, înghiţim aceeaşi pastilă amară: nu sunt bani. Practica întâlnită în câteva oraşe europene şi, timid, chiar în câteva zone din România, ne arată însă că, printr- o investiţie minimă, orice clădire poate deveni „prietenoasă” cu privitorul ei.

Cosmetizarea se poate face prin simpla plasare a unei imagini care să-i dea viaţă, lăsând câţiva artişti să-şi demonstreze talentele.

Faţada de pe strada Covaci

Nu trebuie să mergi până la Paris ca să vezi cât succes ar avea un astfel de demers. În Centrul Vechi al Bucureştiului, pe strada Covaci, faţada localului Medieval House îţi aminteşte de o capitală interbelică. A fost pictată acum zece ani de către Valeriu Dulgheru, un pictor de biserici, ce voia să înfrumuseţeze spaţiul Covaciului prin pictură, după cum spune Nicolae Copăceanu, patronul Medieval House. Pictura are şase metri înăl ţime şi 4 metri lăţime şi a costat în jur de 6.000 de euro.

„E o iniţiativă foarte bună de a înfrumuseţa o zonă. Municipalitatea ar trebui s-o ia în considerare. Este cea mai simplă şi mai ieftină variantă de a schimba faţa unei clădiri şi, astfel, de a înfrumuseţa un loc. Dacă s-ar picta clădirile vechi în spiritul vremurilor trecute s-ar schimba total faţa Bucureştiului”, este de părere Nicolae Copăceanu.

Arhitecţii şi artiştii plastici preocupaţi de imaginea oraşelor în care trăiesc sunt de părere că aplicarea pe clădirile din România a tehnicii „trompe d’oeil” (redarea unei imagini ce pare reală, creând iluzia tridimensionalităţii) ar fi de mare succes, mai ales că multe clădiri se află pe listele de reabilitare. O iniţiativă de înfrumuseţare ce s-a dovedit de succes aparţine unor artişti ieşeni din asociţia „Vector”.

„Am vrut să generăm o idee care să fie dusă mai departe”

În perioada 2004–2007, în cadrul proiectului „cARTier”, realizat în parteneriat cu Programul Cultural Elveţian în România Pro Helvetia/SDC, artiştii din Iaşi au pictat faţadele unor blocuri de pe esplanada Oancea, situată în cartierul Tătăraşi. „O componentă a proiectului nostru a reprezentat-o pictarea faţadelor unor blocuri, fapt extrem de apreciat de locuitorii cartierului. Am vrut să generăm o idee care să fie dusă mai departe de alţii, colorarea cu bun-gust a faţadelor blocurilor. Din păcate, acum nu mai există contextul economic pentru realizarea unui astfel de proiect. În România, nu există spirit civic urbanist, fiecare îşi vopseşte faţada apartamentului cum vrea, nu avem o cultură organizatorică”, spune Matei Bejenaru, liderul aso ciaţiei. (A contribuit Maria Craus)

INIŢIATIVĂ

Specialiştii timişoreni consideră că acum e momentul cel mai potrivit pentru a schimba faţa oraşelor comuniste: reabilitarea termică ar putea merge mână în mână cu cea estetică

Georgeta Petrovici

Arhitecţii din Timişoara atrag atenţia asupra faptului că, la nivel naţional, se impune o reabilitare estetică a blocurilor construite în comunism. Iar dacă autorităţile vor ca oraşele pe care le administrează să fie cât mai estetice ar trebui să-i implice în proiecte de gen, într-un timp cât mai scurt, pe arhitecţii şi artiştii plastici locali. Reţeta propusă de arhitecţii şi peisagiştii timişoreni pentru schimbarea la faţă a clădirilor terne este tehnica de pictură numită „trompe l’oeil”.

Cei preocupaţi de subiect spun că iniţiativa ar trebui pusă în practică acum, cât timp se derulează programul naţional de reabilitare termică a imobilelor.

„Blocurile comuniste au îmbătrânit urât. Actualul program de reabilitare termică oferă şi posibilitatea reabilitării estetice. Au apărut tot felul de dungi pe faţade, ca la maşinile de curse, dar se vede clar că acestea nu au fost trasate de profesionişti. În arhitectură, culoarea subliniază volumul. Există o regulă fundamentală care spune că un finisaj sau o culoare nu se schimbă pe muchie, puţini o mai ştiu acum. Pentru faţade se fac studii de culoare care urmăresc integrarea într-un ansamblu urban. Pentru poziţii deosebite, capete de perspectivă, clădiri reprezentative, se pot concepe lucrări de artă, mozaicuri, fresce, care să potenţeze arhitectura”, explică arhitectul Mihai-Corneliu Donici.

„Un subiect delicat”

Şi filiala de la Timişoara a Asociaţiei Peisagiştilor din România militează de o bună bucată de vreme pentru estetizarea blocurilor. „Problema ansamblurilor de locuit din perioada comunismului, ca tipologie urbană, rămâne un subiect delicat în perspectiva corectării acestei volumetrii anoste şi integrării ei într-un peisaj urban unitar”, spune arhitectul peisagist Andrei Condoroş.

Reabilitare termică şi estetică

Talia, numărul, configuraţia şi amplasarea blocurilor vechi ridică probleme importante de abordare. Există soluţii: colorarea faţadelor şi adăugarea unui strat verde la nivelul superior al blocului.

„Implicarea arhitecţilor şi artiştilor e esenţială pentru rezolvarea unitară a oricăror ansambluri. E însă la fel de necesară luarea unei atitudini publice a autorităţilor şi, mai important, a comunităţii locale care beneficiază de aceste intervenţii, pentru că programul de reabilitare termică a imobilelor nu include neapărat o tratare artistică aparte”, conchide Andrei Condoroş.

De altfel, la Timişoara a fost organizat un concurs de design pentru studenţii de la Arhitectură şi cei de la Arte şi Design pentru înfrumuseţarea unui imobil de pe strada Mărăşti.

În plus, arhitectul-şef al oraşului, Emil Ciurariu, a discutat cu specialiştii din domeniu despre crearea unei strategii generale privind reabilitarea estetică a imobilelor din Timişoara, urmând ca în viitorul apropiat să fie organizate ateliere de lucru pe această tematică.

ARTĂ URBANĂ

Artiştii propun tehnica „trompe l’oeil”

* Expresia „trompe l’oeil” provine din verbul francez „tromper” - „a înşela” şi „l’oeil” - „ochiul”. În pictură, această tehnică artistică este utilizată cu scopul de a crea iluzia de tridimensionalitate.

* Tehnica a fost utilizată de greci şi romani în cadrul picturii murale. Un exemplu este oraşul roman Pompei, unde erau reprezentate ferestre, uşi sau holuri pentru a se crea iluzia unui spaţiu mult mai mare. Tehnica s-a dezvoltat puternic în perioada Renaşterii, odată cu descoperirea legilor perspectivei şi progresul ştiinţei şi al opticii.

* Printre instituţiile care ar putea gândi o strategie de estetizare a blocurilor comuniste se numără Facultatea de Arte şi Design, Facultatea de Arhitectură, Facultatea de Inginerie civilă, autorităţile locale, asociaţiile profesionale sau ONG-uri locale. (Georgeta Petrovici)

SIBIU

„Arta stradală e un simbol al civilizaţiei”

Bogdan Brylynski

În privinţa înviorării blocurilor cenuşii prin intermediul artei stradale, artiştii din Sibiu
au căzut de acord asupra unui singur aspect: românii nu sunt suficienţi de „copţi” pentru un asemenea demers, iar acesta nu poate fi aplicat zonelor cu încărcătură istorică, aşa cum este centrul vechi al Sibiului.

„Te trimite la serviciu cu zâmbetul pe buze”

Potrivit specialiştilor, arhitectura blocurilor din ţările Europei de Est vine din arhitectura de sorginte franceză şi poartă pecetea funcţionalismului devenit necesar imediat după răz boi, când oamenii s-au mutat de la ţară la oraş.

„Blocurile comuniste sunt urâte peste tot în lume, iar arta stradală e un simbol al civilizaţiei. Însă poporul român nu este, deocamdată, în stare să accepte experimentele. Cred că nu suntem suficient de copţi pentru aşa ceva. În general, în oraşele vechi o să vedeţi foarte puţine exemple de acest gen, iar aici socotim şi Sibiul. Gândiţi- vă la Berlin. Capitala Germaniei e plină de artă stradală pentru că oraşul s-a născut în cultura nouă. Au permis inclusiv pictarea zidului Berlinului. În acelaşi timp, în zona bavareză, n-o să vedeţi aşa ceva”, spune Sabin Luca, directorul Muzeului Naţional Brukenthal, din Sibiu.

Potrivit observaţiilor lui Sabin Luca, acest tip de artă a prins cel mai bine la popoarele noi, în special cele germanice şi fino-ugrice. „Cultura de stradă nu e o răzbunare, după cum o percep mulţi dintre noi. Dimpotrivă, te binedispune. Te trimite la serviciu cu zâmbetul pe buze. Iar la un moment dat te vei obişnui să fii luminat tot timpul”, conchide directorul Muzeului Brukenthal.

Concurs de graffiti

La rândul său, arhitectul sibian Vladimir Grigorov, cel care a desenat actuala formă a Pieţei Mari din Sibiu, crede că integrarea acestor desene pe clă diri se poate face mult mai rapid. El consideră că acum ar fi cel mai bun moment pentru a face un pas înainte spre faţade mai vesele.

„Au început să coafeze blocurile vechi, în paralel cu reabilitatea termică. Suntem chiar în momentul când ar trebui să concepem aşa ceva, pentru că blocurile sunt în stadiul de renovare exterioară”, afirmă arhitectul.

Grigorov mai spune că acest tip de artă, foarte ingenioasă, poate stimula şi tinerele talente. Iar cum arta stradală e una specifică tinerilor, ideea unei tabere de proiecte pentru colorarea blocurilor sibiene s-a conturat foarte rapid.

„Eu am proiectat sala de sport a Liceului de Artă. Una dintre faţade este foarte ternă, simplistă, iar acum, la parter, sunt atâtea graffitiuri încât e chiar mişto. Chiar mă gândeam că, în momentul în care ai o faţadă ternă, e bine să faci un concurs de graffiti. Ar fi o idee nemaipomenită cu costuri
minime. Dar nu chiar în centrul istoric”, spune arhitectul.

Sursa: Evenimentul Zilei

Share:
  • TwitThis
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google
  • Technorati

 Newsletter

Ti-a placut aceasta stire? Aboneaza-te la newsletter.

Loading... Loading...