Reabilitarea blocurilor: de la gri-murdar la "sorcova, vesela"Reabilitarea termică a blocurilor construite pe vremea comunismului a adus cu sine şi redecorarea faţadelor gri, murdare şi posomorâte în culori multe şi stridente.

Locatarii şi arhitecţii cred însă că rezultatul l-ar şoca şi pe cel mai slab epigon al lui Picasso.

Dacă Bucureştiul ar fi fost cotropit de o armată de copii uriaşi, total neînzestraţi cu vreun talent grafic, dar înarmaţi cu acuarele şi pensule din belşug, atunci blocurile proaspăt reabilitate de pe Calea Griviţei, Mihai Bravu sau Colentina ar avea o scuză.

Aceşti copii le-ar fi putut mâzgăli după bunul lor plac. Faţada proaspăt refăcută a blocului L1 de pe Calea Griviţei numărul 214 nu a păţit însă aşa ceva. Este doar rezultatul programului de reabilitare termică, desfăşurat pe banii Primăriei de sector şi ai Guvernului, fără nici un cost pentru locatari.

Fiecare fereastră a acestui bloc a fost înlocuită cu termopan modern, faţada i-a fost izolată termic, dar a primit şi un bonus de design : câte un chenar mare, colorat cu vopsea. Roşu, verde, galben, cărămiziu, albastru, verde, maro, verde fluorescent, toate aceste culori se află pe un bloc care nu are mai mult de şase etaje.

Pe lateral, unde nu sunt ferestre, faţada nou-nouţă nu putea fi lăsată doar maro. Ar fi fost prea simplu. Ea a fost blagoslovită cu nişte pătrate multicolore, amplasate fără nici o noimă.

„Mie mi se pare că dau bine. Sunt vesele!”, râdea o mămică aflată la plimbare cu cei doi copii ai săi, adăugând că ea oricum nu mai stă la bloc, ci s-a mutat la curte, undeva mai încolo.

Nu la fel de încântat era Ştefan Bârzeanu, care încă locuia în blocul proaspăt reabilitat de autorităţi: „Îmi place, nu-mi place, n-am avut de ales, nu m-a întrebat nimeni nimic! Or fi, domne, vesele culorile astea vii! Dar ăsta-i bloc multicolor deja. Parcă zici că-i pomul de Crăciun!”. Bârzeanu se întreabă de ce primăria nu a ales „două-trei culori, împărţite aşa, cu gust”.

Coloraţie în funcţie de vegetaţie

Culorile blocurilor reabilitate au fost alese de Comisia de Urbanism a Primăriei Sectorului 1, care a consultat şi specialişti arhitecţi, susţine Alexandru Ichim, purtătorul de cuvânt al primăriei. „Cromatica a fost aleasă pe cartiere, iar fiecărei asociaţii de locatari i-au fost date două-trei variante, să aleagă.

Am urmărit să existe o unitate cromatică, să nu facem ţigănie”, ne-a explicat Ichim procesul de creaţie urbanistică.

Astfel, într-un cartier precum Dorobanţi, plin de parcuri şi vegetaţie, a fost aleasă o temă cu doar două culori. În cartiere ca Băneasa sau 1 Mai, „unde e mai mult beton, s-a mers pe variaţii de culori, ca să fie mai vii, mai plăcute ochiului”, spune Alexandru Ichim.

Chiar şi aşa, specialiştii con­sul­taţi de România Liberă susţin că rezultatul este departe de intenţiile enunţate de oficialităţi.

Şerban Sturdza, fostul preşedinte al Ordinului Arhitecţilor, caracterizează sec noile faţade din Bucureşti: „Culori absurde, greşeli de execuţie, act ratat.” Portretul realizat de Sturdza se potriveşte şi pe Calea Griviţei.

Faţada proaspăt vopsită a unui şir de trei blocuri este brăzdată de dungi orizontale, lipsite de orice simetrie şi multicolore. Lumea n-are însă ce comenta. „Ştiţi cum e, după 60 de ani, nu prea mai contează, nu se mai uită lumea la culori”, spune încurcată doamna Cernescu, administrator de bloc.

Locatarii, preponderent pensionari, au fost bucuroşi că Primăria şi Guvernul le-au închis balcoanele cu termopan, le-au izolat ferestrele şi s-au îngrijit de căptuşeala termică a apartamentelor. „Vă daţi seama că nu s-a plâns nimeni, că le-au făcut gratis atâtea lucrări.

Nu şi-ar fi permis niciodată singuri!”, zâmbeşte doamna Cernescu. Sprijinit într-un baston, un bătrân o contrazice glumeţ: „Eu am vrut grena, că-s rapidist, dar mi-au pus albastru la fereastră. N-am pretenţii, e pe degeaba…”.

„Ţigănie pe bulevardul principal!”

Percepţia locatarilor care şi-au văzut blocurile gri transformate brusc în imobile galbene şi alte culori de curcubeu este confirmată în continuare de specialişti. Aceştia susţin că normele arhitecturii au fost „întoarse pe dos” iar geometria nu are sens.

Capitala excelează însă la acest capitol. În sectorul 2, pâlcuri de blocuri de pe şoseaua Mihai Bravu sunt vopsite în roşu-cărămiziu, pe fundaluri care variază de la maro la galben-vanilie şi la „ou de raţă”. Nu ştii la ce să te uiţi mai întâi: la jegul cenuşiu al faţadelor nereabilitate sau la culorile ţipătoare ale celor refăcute. La etajul 10, doamna Valeria Grigoroiu abia mai răsuflă, cu butoiul de oxigen la piciorul patului.

La boala ei de inimă se adaugă nervii că muncitorii angajaţi de primărie i-au spart termopanul pus pe banii ei când au dat jos schelele şi aşa l-au lăsat de şapte luni, de când au terminat reabilitarea. Doamna Petruţa, vecina de la scara 3, nu iartă însă nici culoarea aleasă de primăria lui Neculai Onţanu: „Culoare ţigănească, domnule, şi nu e ascunsă pe undeva, e pe un bulevard principal. Nu ne-a întrebat nimeni, e sorcovă”.

Lângă Pasajul Obor, a murit simetria. Aici, variaţia cromatică e pe aceeaşi temă, însă cu nişte linii rupte din postmodernism: patru etaje galbene, pauză de un etaj roşu, apoi trei etaje galbene şi încă unul roşu.

Băieţii care lucrează la ultimele finisaje ale reabilitării n-au îndoieli de gust arhitectural-urbanistic. „E mulţumită, domne, lumea, vă zic eu! Ce e gratis e bun, nu se plânge nimeni. Le închide balconul cu termopan, păi ia gândiţi-vă cât i-ar fi costat”, spune un puştan alb de var.

Pe şoseaua Colentina, la numărul 1, blocurile au dungă roşie pe mijloc, cum spune folclorul că ar avea buletinele săriţilor de pe fix. „M-aţi nimerit apropo de culori, că şi eu sufăr”, dă din mâini a lehamite Florentina Cismaru.

„Chiar mă întrebam, nu au şi ei la primărie un consilier artistic, ceva? Totuşi e vorba de faţada oraşului şi ei altă culoare decât roşul ăsta parcă nu mai au în magazii”, e exasperată doamna Cismaru.

„S-au întors pe dos normele arhitecturii”

„Erorile sunt atât de mari, încât nu cred că a existat un arhitect care să fi gândit aşa ceva. Rezultatul mi se pare jalnic, oricât mi s-ar spune că proiectele aparţin unor arhitecţi”, sunt cuvintele arhitectului Şerban Sturdza, când îi spunem că primăriile susţin că au consultat specialişti la realizarea noilor faţade de bloc.

„Culorile mi se par absurde, iar în dosul lor se ascund greşeli de execuţie şi mai mari. E un act ratat în întregime, nu sunt folosite detalii corecte.

Eu cred că a fost o afacere între primării, firmele de construcţie şi firmele care au încercat să-şi vândă vopselele”, mai spune Sturdza, fost preşedinte al Ordinului Arhitecţilor din Bucureşti.

Profesorul arhitect Mario Smighelschi nu ştie cum să-şi controleze mai bine cuvintele, pentru a nu părea răuvoitor: „S-au întors pe dos toate normele arhitecturii, din pretenţii de aşa-zisă variaţie. E vorba de nişte pete întoarse, sucite, ciudate, inutile.

Nici măcar geometric nu sunt interesante. Eu nu înţeleg logica lor şi cred că primăriile ar fi avut nevoie de o concepţie de design. Sincer, se vede mâna unui semispecialist prea plin de el”.

Atât Sturdza, cât şi Smighelschi cred că intenţia autorităţilor de a reabilita blocurile comuniste este lăudabilă, însă rezultatul, cel puţin la nivel estetic, a dat un mare rateu.

Sursa: Romania Libera

Share:
  • TwitThis
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google
  • Technorati

 Newsletter

Ti-a placut aceasta stire? Aboneaza-te la newsletter.

Loading... Loading...