Terenurile sunt prea scumpe, existând încă proiecte în care terenul reprezintă 50% din investiţia totală.

Călin Negoescu (Westfourth Architecture): Au existat terenuri vândute la preţuri aberante şi de multe ori nici nu se putea construi pe ele

Piaţa imobiliară este dependentă de scăderea costurilor cu terenurile, existând încă proiecte în care terenul reprezintă 50% din investiţia totală, sunt de părere jucătorii din domeniu, care apreciază că este nevoie şi de micşorarea taxelor şi de îmbunătăţirea infrastructurii pentru revenirea pieţei.

“Terenurile sunt prea scumpe şi apasă pe costul proiectului, iar cheltuielile de infrastructură sunt mai mari decât în alte părţi. Nu visez ca societatea de apă sau de gaz să-mi aducă la poartă gratis utilităţile, deşi se întâmplă în alte părţi, dar nici nu mă pot bucura când mi se spune că cel mai apropiat punct de alimentare cu energie electrică este la 8,4 kilometri, deşi lucrarea era lângă InterContinental”, a declarat, ieri, Călin Negoescu, partener al firmei de avocatură Westfourth Architecture, în cadrul unei conferinţe.

Unii dezvoltatori nu ţin cont de cerinţele pieţei

Negoescu a adăugat că există în continuare proiecte în care costul construcţiei în totalul investiţiei este de 50%, iar restul reprezintă costul terenului, dar şi dezvoltatori care nu ţin cont de cerinţele de pe piaţă.

“Au existat terenuri vândute la preţuri aberante şi de multe ori nici nu se putea construi pe aceste terenuri. Mai sunt proiecte pentru care proprietarii spun “să coste cât or costa, să moară lumea în parcare”.

Dar pentru proiectele care fac sens în piaţă, după o creştere normală a preţurilor de 15-20%, care s-au transpus la o creştere a profitului antreprenorilor, în perioada 2006-2008, a urmat o scădere a costurilor”, a precizat Negoescu, citat de Mediafax.

În acest sens, el spune că dacă în perioada de boom, contractele de construcţie pentru proiectele rezidenţiale erau semnate la un preţ de 600 euro/mp, acum acestea se încheie la 400 de euro/mp, ceea ce înseamnă economii de 33%.

Negoescu consideră, pe de altă parte, că o creştere a pieţei imobiliare poate veni din statutul României de ţară aflată la începutul dezvoltării, unde cererea reală este enormă.

“Acesta este marele nostru avantaj faţă de alţii. Orice te apuci să faci în România este binevenit. Cererea reală este enormă, cel puţin nu avem această grijă pe care o au ţările dezvoltate, să inventăm tot felul de afaceri.

În materie de rezidenţial există un indice tehnic, care arată că în fiecare an pentru a se menţine vârsta unui oraş trebuie să construieşti 1% din case pentru 1% din populaţie.

În Bucureşti de 20 de ani ar fi trebuit construite 20.000 de locuinţe pe an, dar nu s-au făcut, astfel că este nevoie de 200.000-400.000 de locuinţe. Toată lumea are nevoie de o cameră sau două în plus, să nu zic de o a doua casă. Nu din cauza cererii lucrurile stau prost pe piaţa rezidenţială, ci din alte cauze”, a spus reprezentantul casei de arhitectură.

Pe de altă parte, Negoescu vede oportunitate pentru investiţii şi în clădirile publice. “Bucureştiul are extrem de puţine clădiri publice, cele mai multe sunt de pe vremea lui Carol I. La Paris fiecare a doua casă este o clădire publică”, a mai spus Negoescu.

70% din autorizaţii sunt pentru construcţii mici

Încasările din autorizaţii de construcţie cresc în acest an, după un declin de 50% în 2010, a declarat Ştefan Dumitraşcu, arhitectul-şef al sectorului 3, care consideră că România n-a avut un boom al dezvoltărilor imobiliare şi că Bucureştiul este “un sat semiîmpădurit”, fără clădiri foarte înalte.

“După o perioadă dramatică a încasărilor din autorizaţiile de construcţie, anul acesta am constatat o revigorare a activităţii undeva la nivelul din 2007-2008 în ceea ce priveşte cuantumul taxelor pentru autorizaţiile de construcţie.

Oamenii au început să găsească bani şi să aibă curaj de a construi din nou. Circa 70% din autorizaţiile eliberate au fost pentru investiţii mici, locuinţe individuale şi imobile mici”, a declarat Dumitraşcu, citat de Mediafax.

Dumitraşcu a arătat că dezvoltarea imobiliară din Bucureşti a fost limitată de legislaţia în vigoare, dar şi de reacţia românilor la apariţia proiectelor de zgârie-nori.

Avocat: În 11 ani nu am văzut niciun teren fără probleme legale

Problemele legate de titlurile de proprietate ale terenurilor sunt responsabile de o parte din blocajul pieţei imobiliare, dezvoltatorii fiind mai atenţi în prezent la aceste riscuri, a declarat Oana Albotă, partener PeliFilip, care a menţionat că în 11 ani de experienţă nu a văzut un teren “curat”.

“În experienţa de 10-11 ani, nu am văzut un teren curat, fără probleme judiciare. Sunt probleme legate de titlurile de proprietate şi dacă acum 5 ani dezvoltatorii luau în calcul şi aceste aspecte, dar ţineau cont mai ales de beneficiile pe care le-ar fi avut dacă achiziţionau un teren chiar şi cu probleme, astăzi o parte din blocaj este determinat de riscurile legale ale terenurilor care cântăresc mai mult în luarea deciziei de investiţie. Dezvoltatorii sunt mai atenţi”, a afirmat Albotă.

Sursa: Curierul National

Share:
  • TwitThis
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google
  • Technorati

 Newsletter

Ti-a placut aceasta stire? Aboneaza-te la newsletter.

Loading... Loading...