Pe acoperişul unui bloc cu nouă etaje, în Reşiţa, creşte una dintre puţinele grădini suspendate de la noi. Stăpânul: un locatar care a construit-o cărând pământul cu liftul. A plantat sălcii, plopi, porumb, flori şi legume.

Specialiştii în amenajări spun că un metru pătrat de acoperiş verde reduce cu 25% nevoia de răcire a clădirii vara, iar iarna, pierderile de energie sunt mai mici

Ce-o fi cu pădurea aia urcată chiar pe acoperişul blocului?”, se întreabă trecătorii, când se plimbă pe Aleea Roman din Reşiţa. Căci de jos, din stradă, pare o ciudăţenie ce se întâmplă acolo, pe acoperiş. De unde or fi apărut puii ăia de salcie, cum au crescut trandafirii japonezi şi, mai ales, cine o fi nebunul care s-a apucat să planteze porumb la asemenea înălţime?

“Tăticul” grădinii aeriene este pensionarul Anghel Zoicăreanu de 80 de ani. Fostul mecanic de cale ferată, a fost dintotdeauna plin de idei şi acum, la bătrâneţe, are energie cât adolescenţii.

“Totul a început în ziua în care m-am urcat pe acoperiş să-l izolez, căci curgea apă în casă când ploua. L-am reparat cu un carton special şi, ca să nu mi-l calce oamenii care urcau pe bloc şi să mi-l strice la loc, m-am gândit să împrejmuiesc toată suprafaţa cu un gard. Şi când am terminat gardul, m-am întrebat: ce-ar fi să fac, mai bine, şi o grădină?”, ne povesteşte pensionarul.

Fiindcă toată viaţa a mers pe bicicletă, îi rămăsese remorca din spate. “Ei bine, cu remorca aceea am cărat cu liftul cantităţi imense de pământ pentru grădină. Îmi mai rămăseseră şi nişte bidoane mari de 20 de litri şi nişte suporturi pentru flori, le-am umplut cu pământ şi am sădit plante în ele. Singur, nu m-a ajutat nimeni.

La început am pus, pe lângă flori, roşii, ardei, pătrunjel şi mărar. Le-a mers bine şi am continuat. Amenajarea întregii grădini a durat cam un an de zile”. Iarbă pe jos n-a mai pus, căci hidroizolaţia l-ar fi costat o avere, or pensia lui de abia trece de 1.000 de lei. Toate astea se întâmplau acum cinci ani.

De atunci şi până acum, a plantat sute şi sute de ierburi pe acoperiş. Numai jos, în apartamentul lui cu trei camere, are o sută de flori. Iar grădina de sus se întinde pe toată suprafaţa locuinţei.

Cum cresc sălciile şi plopii pe un acoperiş de bloc obişnuit

Şi-a pus şi un gard de jur împrejur, “unul cu romburi”, zice, să dea aerul că înăuntru se află o terasă de vară, şi l-a vopsit în roşu, albastru, galben şi verde. Într-un colţ ţine două butoaie mari, anume să se umple cu apă, atunci când plouă. Şi aşa îşi udă plantele dimineaţa şi seara.

Când nu plouă deloc, trage furtunul din bucătărie, îl scoate pe uşă sau pe geam şi le udă aşa. Mobilierul grădinii, o masă cu scaune şi o băncuţă unde se poate întinde la odihnă după amiaza, e făcut mai mult din resturi de pe la vecini.

“Unul mi-a dat o uşă, altul un toc de fereastră şi le-am meşterit astfel încât să iasă ceva din ele. De exemplu, deasupra mesei mi-am construit acoperiş din patru uşi vechi”, ne spune omul. Şi şi-a mai adus acolo mai tot ce trebuie la casa omului: televizor, radio, grătar, chiuvetă micuţă cu rezervor de apă, improvizată deasupra unui stâlp.

Şi mai are şi zeci de cuiburi cu roşii ecologice şi tot soiul de alte legume. Are chef de o ciorbă proaspătă, nu mai merge la piaţă. Urcă doar câteva trepe şi le culege de pe terasă. “Am plantat şi vreo şase sălcii, acum au doi metri, dar sunt încă puişori. Mai am şi nişte plopi, plante agăţătoare şi acum am pus şi nişte salată. Cu florile mă înţeleg bine, vorbesc cu ele şi le ţuc toată ziua”, spune pensionarul.

25 - 40 de euro un metru pătrat de grădină suspendată, cu tot cu iarbă

Dar el aproape că este un vizionar, dacă ne gândim că românii de abia se urnesc să-şi pună o floare la fereastră, darămite să-şi mai şi înverzească acoperişul. În Occident şi nu numai, grădina de pe acoperiş este o obişnuinţă. La noi se vorbeşte de ceva vreme despre astfel de proiecte, dar până acum nu s-a întâmplat mai nimic.

Câteva asociaţii de mediu au pomenit de aşa ceva, primarul Oprescu a spus că ar fi bine să se facă şi asta a fost toată sfârâiala. Cu toate acestea, românii mai umblaţi au început să viseze că ar vrea să-şi facă şi ei acoperiş ca-n afară. “Am avut un beneficiar care locuia la ultimul etaj, în zona Nicolae Grigorescu, astfel încât ultimul apartament era deasupra acoperişului blocului, legat de casa liftului, într-un fel.

Dorea să spargă peretele de la living pentru a avea acces pe bloc, unde am fi realizat o grădină pe o suprafaţă de 16 metri pătraţi. Din păcate, între timp, clientul s-a mutat şi a căzut tot proiectul”, ne povesteşte Liviu Matei, managerul general al unei firme de amenajări grădini din Bucureşti.

Tarifele se învârt pe la 25 - 40 de euro pe metrul pătrat, dacă vrei să ai o terasă cu gazon şi plantele potrivite, profesionist lucrată. “Costurile sunt ceva mai ridicate faţă de cele pentru o grădină obişnuită, căci, pe lângă hidroizolaţie, mai implică manipularea la înălţime a materialelor.

Acestea sunt diferite, deoarece o terasă nu este compusă numai din pământ, gazon şi plante. Trebuie găsite soluţii în rezolvarea sistemului de irigaţie sau de iluminat. Ideal ar fi ca o terasă să fie reversibilă din punct de vedere al construcţiei. Asta înseamnă, de exemplu: după cinci ani, beneficiarul va putea modifica locul unei plante cu jardinieră sau va putea adăuga”, completează Liviu Matei.

Specialistul: măcar 5-7% dintre clădiri ar trebui înverzite

Cum trebuie să arate o astfel de grădină, amenajată ca la carte: fiindcă sunt riscanţi copacii cu talie mare din cauza furtunilor, se pun copaci mici sau mijlocii, jardiniere şi mobilier rezistent la intemperii, sau produse fără pericol de spargere sau foc, mai explică specialistul.

Apoi, din acelaşi motiv, trebuie multă grijă la accesoriile de design (pietriş decorativ sau sculpturi) şi, la fel, atenţie la aranjarea plantelor în funcţie de punctele cardinale. Este bine ca plantele să fie cât mai rezistente, astfel ca grădina să solicite întreţinere minimă şi cât mai puţin consum de apă şi de electricitate.

Beneficiile sunt nenumărate: “Pentru un metru pătrat de acoperiş verde se reduce 25% din nevoia de răcire a clădirii pe timp de vară. Iar pierderile de energie calorică sunt cu 26% mai puţine. Apoi, protejează clădirea de razele ultraviolete. În plus, undele acustice produse de maşini sau avioane pot fi absorbite, reflectate sau deviate.

Substratul tinde să blocheze frecvenţele de sunet mai mici, iar plantele, frecvenţele mai mari. Astfel, un perete verde cu 12 centimetri poate reduce sunetul cu 40 de decibeli, iar unul de 20 centimetri, cu 46-50 decibeli. Pe lângă asta, există şi beneficii economice, valoarea imobilului crescând”, ne-a mai explicat managerul Liviu Matei.

El crede că în orice oraş poluat este nevoie ca măcar 5-7% dintre clădiri să fie acoperite cu verdeaţă. Dar ce s-ar putea face pentru a-i motiva pe români să-şi amenajeze măcar balcoanele şi ferestrele, aşa cum se practică mai peste tot în afară? “Cred că o campanie şi o sponsorizare de amenajare a balcoanelor unui bloc cu flori (muşcate, petunii) ar mobiliza locatarii, prin tendinţa de copiere şi de competiţie”, mai spune specialistul.

Sursa: Gandul

Share:
  • TwitThis
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google
  • Technorati

 Newsletter

Ti-a placut aceasta stire? Aboneaza-te la newsletter.

Loading... Loading...