De la criza financiară din 2007-2008, care a avut drept rezultat spargerea bulei speculative de pe piaţa rezidenţială, imobiliarele repre­zin­tă singurul indicator al economiei ame­ricane care s-a deteriorat continuu, potrivit Les Echos.

Economiştii aşteaptă, în zadar, punctul minim al pieţei.

După trei ani acesta nu se între­vede. Va trebui să mai treacă încă un an, anticipează Mark Zandi, economist-şef al Moody’s Analytics.

Indicele S&P Case Shiller, care urmăreşte tendinţele pieţei din 20 de oraşe americane, arată că preţurile au continuat să scadă la înce­pu­tul anului, scăderea pe 12 luni ridi­cându-se la 3,3%.

Datele sunt dramatice pentru că reşe­dinţa principală reprezintă elementul central al patrimoniului căminelor americane.

Obişnuiţi să se împrumute pe baza valorii ipotecare a casei lor, americanii nu pot, de trei ani, decât să constate cum devin din ce în ce mai săraci.

Mai apoi sunt cei care nu-şi mai pot pur şi simplu plăti ratele lunare. În general, acest lucru se întâmplă pentru că s-au împrumutat mai mult decât îşi permiteau şi pentru că criza a generat un şomaj pe termen lung foarte neo­biş­nuit pentru Statele Unite.

Peste 16 mi­l. per­soane nu au în prezent un loc de muncă, iar şomajul afectează în special mino­ri­tăţile, ti­nerii şi pe cei necalificaţi. Rata pro­prie­tarilor a scă­zut de altfel la nivelul anului 1998, de 66,4%.

După diverse estimări, între 1,8 şi 2,2 mi­lioane de case sunt în prezent în proceduri de executare silită. La acestea trebuie adăugate peste 3,5 mi­lioane de locuinţe aflate pe piaţă care nu-şi găsesc cumpărător.

Prea multe oferte, o creditare insuficientă, o rată ridicată a şomajului şi o piaţă care încă nu s-a stabilizat din cauza numărului foarte mare de locuinţe în executare silită: iată motivele acestei situaţii disperate.

Aceasta este cu atât mai îngri­jorătoare cu cât ratele dobânzii sunt scăzute, iar locuinţele au pierdut în general o treime din valoarea din 2005, anul de vârf al imobiliarelor.

Oamenii preferă însă, când pot, să-şi renoveze locuinţele în speranţa de a vinde la un preţ mai bun în momentul relansării pieţei.

Potrivit specialiştilor, piaţa nu se va stabiliza până când băncile nu-şi vor fi finalizat procesul de curăţare a bilanţurilor. Sub pre­siunea autorităţilor, acestea sunt în curs de re­vizuire a procedurilor de executare silită şi re­văd dosarele dificile.

CEO-ul Bank of Ame­rica, pentru a ilustra dificultatea restabilirii ordinii în acest sector, remarca recent că jumă­tate dintre persoanele ale căror locuinţe au fost preluate de bănci intră pentru a doua oară în aceeaşi situaţie.

Cu o rată a şomajului ridicată, dar în scă­dere, sectorul imobiliar rămâne indicatorul cel mai îngrijorător pentru autorităţile publice. Acesta “frânează revenirea economiei”, a declarat recent preşedintele băncii centrale.

“Mul­te persoane şi comunităţi riscă să rămână fără locuinţă”, a subliniat Ben Bernanke, insis­tând asupra consecinţelor sociale ale re­ce­siunii.

Sectorul imobiliar a devenit un pericol la adresa coeziunii sociale, cartierele unde se acu­mu­lează locuinţele reposedate deteriorân­du-se rapid, dar şi o ameninţare pentru vigoarea redresării economice.

Acest lucru nu i-a împiedicat pe republi­cani, majoritari în Camera Reprezentanţilor, să încerce să suspende în martie patru pro­gra­me federale menite să susţină piaţa imobiliară în scopul economisirii mai multor miliarde de dolari.

Ar exista toate motivele de a fi pesimist cu privire la redresarea pieţei imobiliare în lipsa unor semnale pozitive.

Vânzările au început să-şi revină pe segmentul superior al pieţei şi în anumite zone, cum ar fi New Yorkul.

Totuşi, anumiţi investitori plătesc cash pentru pro­prie­tăţile executate la preţuri foarte reduse pentru a le închiria. În schimb, cel mai important seg­ment al pieţei, locuinţele cu preţuri cuprinse între 100.000 şi 600.000 de dolari, nu dă semne de deblocare.

Vânzările locuinţelor existente au înregistrat totuşi o creştere de 3,7% în mar­tie potrivit National Association of Realtors, însă preţul mediu a scăzut cu 5,9% într-un an.

Vân­zările de locuinţe noi au început şi ele să-şi revină, însă nivelurile rămân cu mult inferioare celor dorite.

Singura consolare este că piaţa construc­ţiilor a scăzut atât de mult, încât imobiliarele nu mai reprezintă decât 2,3% din PIB-ul ame­rican. Chiar dacă ar continua să scadă, im­pac­tul asupra restului economiei ar fi mai limitat.

Sursa: Ziarul Financiar

Share:
  • TwitThis
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google
  • Technorati

 Newsletter

Ti-a placut aceasta stire? Aboneaza-te la newsletter.

Loading... Loading...