Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, toacă 9 milioane de euro din bugetul public pentru închirierea pe trei ani a unei clădiri pe care a refuzat s-o cumpere cu 11 milioane de euro.

Edilul s-a dat astfel din calea unei tranzacţii care s-a făcut între două firme controlate de un grec şi un off-shore din Cipru, prin care se pierde urma banilor publici.

În vara lui 2008, când Sorin Oprescu depunea jurământul în calitate de primar al Bucureştiului, pe Splaiul Independenţei nr. 291-293 se făcea recepţia unei construcţii de 14 etaje.

Proprietarul acestui imobil, SC Iliotomi Grup SRL, firmă deţinută de grecul Tsesmetzis Antonios (40 de ani), a devenit în octombrie 2009 alesul lui Oprescu pentru semnarea unui contract de închiriere a noii clădiri.

Din acest moment, banii încep să curgă în nişte conturi invizibile, iar primarul să-şi încalce toate promisiunile spuse, scrise şi semnate.

Plătim chirie flexibilă, plus taxa pe clădire

Potrivit contractului de închiriere între municipiul Bucureşti şi SC Iliotomi Grup SRL, valabil trei ani, cu posibilitate de prelungire, plătim o chirie de aproape 250.000 de euro pe lună.

Tot la capitolul obligaţii, achităm impozitele şi tarifele impuse supra clădirii, pe care, în mod normal, trebuie să le plătească proprietarul.

De asemenea, contractul are o „clauză de indexare” prin care Oprescu îi permite lui Tsesmetzis să mărească preţul chiriei în funcţie de valoarea Indicelui Preţurilor de Consum. Prima indexare a fost făcută chiar la 1 ianuarie 2010.

Atenţie însă, „indiferent de oscilaţiile Indicelui, chiria nu poate fi redusă sub valoarea prevăzută iniţial”, cea de 17, 48 euro pe metru pătrat.

O altă precizare în contract arată că municipalitatea „nu are dreptul de a schimba furnizorul de telefonie fixă şi internet, Romtelecom SA”, companie deţinută şi de OTE, firma naţională grecească de telefonie.
Gogoaşa lui Oprescu: „vom lua Clădirea”

După ce, între 2008 şi 2009, a curăţat municipalitatea de şefii din vechea gardă, doctorul a convins Consiliul General al Municipiului Bucureşti să voteze mutarea funcţionarilor Primăriei în sediul de pe malul Dâmboviţei.

Singurul argument cu care Oprescu i-a convins pe cei 55 de consilieri generali să voteze acest contract, fără licitaţie publică, a fost următorul: „Vom încheia un contract de leasing financiar pe 15 ani cu societatea care deţine imobilul din Splaiul Independenţei, pentru ca aceasta să rămână în proprietatea municipalităţii”.

Această promisiune a fost înregistrată şi în contractul de închiriere între proprietarul Tsesmetzis şi chiriaşul Oprescu la penultimul punct: „Pe parcursul derulării prezentului contract, chiriaşul îşi poate exprima opţiunea de cumpărare (cu plata integral, în rate sau în leasing) a clădirii”.

Primarul nostru nu a intenţionat însă nicio clipă să aducă imobilul în patrimoniul municipalităţii, refuzând achiziţionarea acestuia în aprilie 2010, la o lună de la instalarea funcţionarilor publici, când clădirea a fost scoasă la vânzare.

Salvaţi de la faliment de Oprescu

Cele două firme, Iliotomi Grup SRL şi Apatel Properties SRL, între care s-a făcut tranzacţia pe clădire, nu au avut niciun fel de activitate de la constituire până în anul în care au făcut afaceri cu Primăria Capitalei.

Astfel, potrivit datelor de bilanţ depuse la Registrul Comerţului, Iliotomi Grup a avut cifră de afaceri zero atât în 2007, cât şi în 2008.

Abia în 2009, anul în care a făcut afacerea cu Primăria, a raportat o cifră de afaceri de 717.852 de lei. Apatel însă a depus trei ani la rând (2007, 2008, 2009) declaraţii pe propria răspundere că nu a desfăşurat activitate de la constituire.

Un alt punct comun al celor două companii este, teoretic, adresa sediilor: strada Ghercu Constantin nr. 14. La această adresă, dar la camera 3, îşi are sediul şi SC Apatel Properties SRL, firma care a cumpărat clădirea în care stă Primăria.

Asta însă doar în acte, pentru că pe Ghercu Constantin nr. 14 nu există decât Iliotomi, iar la etajul patru este doar o cameră de tip open-office în care este aşezată la loc de cinste macheta clădirii de pe Splaiul Independenţei nr. 291-293.

De altfel, nimeni din clădire nu a auzit de Apatel Properties, iar singura persoană care leagă aceste două companii de Tsesmetzis, Adriana Cozea, refuză orice comunicare cu presa.

“Eu am vrut să o cumpăr, că d’aia am şi închiriat clădirea asta, dar nu m-au lăsat consilierii generali.” Sorin Oprescu primarul Capitalei

Clădirea de pe malul Dâmboviţei, ipotecată la Banc Post

Potrivit contractului de vânzare-cumpărare între SC Iliotomi Grup SRL şi SC Apatel Properties SRL, semnat la 27 aprilie 2010, sediul Primăriei Capitalei a fost vândut cu 11 milioane de euro.

Anunţată că vinde, municipalitatea a spus nu se bagă, în condiţiile în care plăteşte 9 milioane de euro pentru trei ani de stat în chirie în aceeaşi clădire, plus investiţiile în climatizare şi în lift exterior.

„Municipiul Bucureşti, prin Direcţia Generală Economică (Mircea Octavian Constantinescu, director general - n.r.), Direcţia Administrativ Transport (nu există o astfel de direcţie în Organigrama Primăriei - n.r.), prin emiterea adresei 973/21.04.2010, a luat la cunoştinţă de faptul că SC Iliotomi Grup SRL înstrăinează către SC Apatel Properties SRL bunurile imobile ce fac obiectul prezentului contract de vânzare-cumpărare şi, totodată, fac obiectul contractului de închiriere către Municipiul Bucureşti, nu şi-a exprimat intenţia de a cumpăra (cu plata integrală, în rate sau în leasing)”, se arată în contractul de vânzare-cumpărare dintre Iliotomi şi Apatel.

Clădirea de 14 etaje, închiriată de Primărie, are doar 50 de locuri de parcare, în loc de 150 cerute  Foto: Mircea Păun

Amnezia edililor

Mircea Constantinescu ­nu-şi mai aminteşte însă de ce a refuzat Primăria achiziţionarea şi dacă el, directorul unei Direcţii Economice din cadrul PMB, a semnat adresa 973 şi în numele Consiliului General.

Această din urmă instituţie ar fi trebuit consultată, atâta vreme cât municipalitatea Bucureşti înseamnă instituţia Primarului General şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Mai mult, cei 55 de aleşi locali au votat contractul de închiriere cu Tsesmetzis exact pentru oportunitatea cumpărării sediului.

„Nu poate răspunde o direcţie din Primărie în numele municipalităţii. Eu am fost cel care, ulterior vânzării, am anunţat consilierii generali că s-a efectuat această tranzacţie. Ei nu au ştiut”, a declarat prefectul Capitalei, Mihai Atănăsoaei.

Cireaşa de pe tort o constituie faptul că, acum, Primăria stă într-un sediu ipotecat. SC Apatel Properties SRL, noul proprietar al clădirii de pe Splaiul Independenţei nr. 291-293, o firmă cu un capital social de 200 de lei, a făcut achiziţia cu 11 milioane de euro, bani luaţi prin credit de la SC Banc Post SA.

Instituţia bancară a condiţionat creditarea prin ipotecă pe sediul Primăriei Capitalei, având oricând posibilitatea să se debaraseze de chiriaş în momentul în care Apatel nu mai poate plăti rata.

“Noi, consilierii generali, nu am fost informaţi de nimeni că se vinde sediul Primăriei.” Călin Murg preşedintele CGMB

Preţul real al chiriei, la jumătate

Cu cele 9 milioane de euro cât va costa, la sfârşitul celor trei ani, închirierea imobilului din Splaiul Independenţei, Primăria şi-ar fi putut construi propriul sediu.

„Cu ­aceşti bani, se poate ridica o clădire de 12.000 de metri pătraţi undeva mai în centru. E adevărat că în banii aceştia nu socotesc preţul terenului, tocmai pentru că Primăria dispune de mai multe terenuri”, a declarat analistul imobiliar dr. Radu Zilişteanu.

Cinstit ar fi fost 6 euro pe metru pătrat

Cât priveşte afacerea pe care a încheiat-o Primăria, Zilişteanu consideră municipalitatea „lipsită de orice spirit economic”.

„Practic, în trei ani şi jumătate, în cazul în care se prelungeşte contractul, primăria îi achită proprietarului preţul clădirii. În mod normal, un investitor şi-ar recupera investiţia în 8-12 ani. Aşadar, dacă facem un calcul matematic, vedem că preţul corect de închiriere ar fi fost 8 sau chiar 6 euro pe metru pătrat, nu 17,84 cât plătesc în prezent”, a mai explicat analistul imobiliar.

Şi Călin Murg, preşedintele Consiliului General este de părere că Primăria şi-ar fi putut ridica propriul imobil pe terenul pe care ar fi trebuit construită Esplanada.

„Puteam face o primărie în stilul celei de la Viena, care să păstreze din simbolistica oraşului, cu cafenele şi terase în faţa ei. Şi locul ar fi fost mai potrivit, aproape de centrul oraşului”, a declarat consilierul.

El a adăugat că o altă variantă ar fi fost mutarea unităţii de pompieri din spatele primăriei vechi şi construirea acolo a unui alt imobil, iar în faţă să rămână vechea clădire, reabilitată. De asemenea, între ele s-ar fi putut face o piaţetă.

Afacerea durează cât refacerea vechiului sediu

Frica de un cutremur care i-ar fi prins sub ziduri a fost motivul pentru care funcţionarii Primăriei Capitalei s-au mutat în noul sediu.

Clădirea din Bulevardul Regina Elisabeta, veche de mai bine de 100 de ani, este încadrată în clasa I de risc seismic. Imediat după ce şi ultimul om s-a mutat din primăria veche, adică în martie 2010, s-a dat startul la lucrările de reabilitare.

Avântul nu a durat decât până în noiembrie, când Primăria a reziliat contractul cu proiectantul pe motiv că proiectul de consolidare prevedea metoda izolării seismice care, conform specialiştilor în domeniu, implică multă manoperă, timp îndelungat de realizare şi un cost mare al echipamentelor.

Reabilitarea ar fi costat 12,4 milioane de euro. De atunci, lucrările la vechiul sediu au stagnat. În subsolul clădirii sunt doar pereţi dezgoliţi de tencuială şi nişte stâlpi de susţinere.

De asemenea, curtea este plină de moluz şi gunoaie. La etajul întâi nu s-a lucrat deloc, iar uşile birourilor sunt sigilate. Biroul lui Oprescu are pe uşă titulatura vechiului primar Adriean Videanu, Oprescu preferând să-şi ia placheta cu numele în noul sediu şi s-o instaleze pe uşa biroului de  la etajul 14.

În acelaşi sediu continuă să funcţioneze, fără teama unui nou cutremur, Prefectura Capitalei. „Va trebui să ne mutăm şi noi însă nu am găsit încă un nou sediu”, a explicat Mihai Atănăsoaei, prefectul Capitalei.

Primăria şi-a propus să organizeze o nouă licitaţie pentru a găsi o nouă firmă care să expertizeze clădirea, la preţul de 70.000 de euro.

Nu este însă nicio grabă pentru că, potrivit contractului de închiriere cu Iliotomi, acesta poate fi prelungit chiar şi după trei ani, în aceiaşi termeni şi condiţii, până la finalizarea lucrărilor din Bdul Regina Elisabeta.

Sursa: Adevarul

Share:
  • TwitThis
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google
  • Technorati

 Newsletter

Ti-a placut aceasta stire? Aboneaza-te la newsletter.

Loading... Loading...