Cifrele arată că în ultimii ani România a pierdut, din cauza lipsei infrastructurii şi deblocării insuficiente de terenuri pentru spaţii logistice şi capacităţi de producţie, un aport de 25 de miliarde de euro la PIB, mai mult de 100.000 de noi locuri de muncă şi taxe la buget de 4 miliarde de euro, scrie revista BUSINESS Construct.

Unde vom fi peste 10 ani? În primul rând creşterea traficului de mărfuri la nivel european şi intercontinental ar putea genera volume de tranzit suplimentare.

“Ce vedem în România peste 10 ani este o creştere de 50% pentru traficul de marfă intern, de la 350 de milioane de tone la 500 de milioane de tone anual, şi va trebui să ne descurcăm cu asta. Pentru că suntem în competiţie cu Germania, Olanda, Spania (ţări cu porturi ce generază trafic de zeci de milioane de tone de marfă anual - n. red.), vorbind de infrastructură, spaţii, locaţii, şi multe companii au încă o percepţie rea despre România, sugerăm Guvernului să lucreze la aceste capitole”, a declarat Robin Martens, director general al companiei de consultanţă Archicom.
El a adăugat că în 2010 volumul mărfurilor transportate în România va ajunge la 350 de milioane de tone, din care 70% trec prin spaţii logistice din jurul Bucureştiului, iar la nivel naţional nu există foarte multe reţele logistice bine puse la punct.

În 2010 valoarea pieţei de logistică, conform datelor Archicom, va ajunge la un total de circa 25 de milioane de euro, considerând cinci zone relevante la nivel naţional. Capitala reprezintă 8,8 milioane de euro din totalul pieţei, în timp ce zona de vest (Arad, Timişoara) va realiza 6,2 mil. euro, Transilvania 5,8 mil euro, iar portul Constanţa, un nod de trafic important, acumulează doar 4,6 mil. euro.

Construiţi sate logistice

“Acum şi Polonia, Franţa, Spania încearcă să găsească soluţii pentru probleme similare ca şi România: diversificarea, intermodalitatea şi combinarea producţiei cu comerţul şi logistica în “freight villages” (sate logistice). Avem nevoie acum de astfel de orăşele în Timişoara, Ploieşti, Piteşti, Contanţa, Cluj, Oradea”, a spus Martens.

Majoritatea companiilor de transport şi logistică cu activităţi în România au construit baze şi platforme logistice în principalele poluri industriale, de producţie şi export ale ţării. Internaţional Lazăr are o platformă logistică lângă Piteşti, spaţiile de depozitare din portul maritim Constanţa Sud sunt în dezvoltare, iar dezvoltatorul Alinso se află în prima etapă de construcţie a unui parc logistic în Ploieşti, cu o suprafaţă totală de 250 de hectare.

Cea mai mare parte a stocului de spaţii logistice este însă concentrat în Bucureşti, unde există o suprafaţă de 900.000 mp, iar dezvoltatorii şi integratorii logistici continuă, într-un ritm mai redus decât în anii anteriori, să lanseze proiecte în această zonă. Transportatorul Gebruder Weiss dezvoltă în continuare platforma de la Bolintin Deal şi a lansat şi al doilea proiect, în Sibiu, iar francezii de la FM Logistic lucrează pentru finalizarea primei părţi din proiectul din Petreşti, Dâmboviţa.

Spaţii noi de 150.000 mp în 2010

Volumul de spaţii livrate a început să scadă puternic din ultimul trimestru al anului trecut, când au fost daţi în folosinţă 33.000 mp, în scădere cu 90% faţă de acelaşi interval din 2008, iar în 2010, din datele centralizate de compania de consultanţă King Sturge, se observă că cererea se rezumă la suprafeţe mici de câteva mii de metri pătraţi.

“Partea bună acum este că mai există foarte puţine dezvoltări speculative. Volumul total de noi spaţii din acest an va merge până la 150.000 mp, din care 20.000 mp sunt în Ploieşti”, a declarat Irina Iliescu, consultant al King Sturge.

În timp ce noile dezvoltări se reduc, iar construcţiile se realizează doar în urma unui contract de angajare, rata ocupării se reduce treptat, în urma redimensionării businessurilor chiriaşilor sau prin adaptarea fluxurilor operaţionale, care necesită acum mai puţin spaţiu.

Astfel, dezvoltatorii întâmpină acum o creştere a ratei de neocupare de 14%, de la 12% în 2009. “Anul trecut pe vremea asta eram cam în depresie, pentru că nu se întâmpla nimic. Şi chiriaşii, şi dezvoltatorii au venit precauţi, iar fondurile limitate. Cei mai mari actori (chiriaşi - n. red.) rămân în continuarea retailerii, dar sperăm că şi producătorii industriali vor mai creşte în perioada următoare”, a spus Iliescu.

Transformarea pieţei a determinat şi chirii mai mici pentru spaţiile industriale, ale căror tarife de închiriere s-au redus cu până la 10%, de la 4,5 - 5 euro/mp la 4 - 4,25 euro/mp.

Potenţial există

Consultanţii şi dezvoltatorii arată că în ciuda reducerii noilor dezvoltări sau a limitării lor pentru moment din cauza unei cereri mai mici, România rămâne o destinaţie importantă pentru noi investiţii, chiar dacă stadiul şi extinderea infrastructurii sunt la un nivel subdezvoltat.

Până la momentul revenirii cererii de noi spaţii industriale şi logistice dezvoltatorii conservă însă estimările şi demarează proiecte noi doar la cerere, care până acum se rezumă la suprafeţe de câteva mii de metri pătraţi.

Sursa: Ziarul Financiar

Share:
  • TwitThis
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google
  • Technorati

 Newsletter

Ti-a placut aceasta stire? Aboneaza-te la newsletter.

Loading... Loading...