La un credit de 40.000 de euro sau echivalent diferenţa dintre rata lunară la un credit în lei şi unul în euro este de circa 85 de euro. Pe o perioadă de 30 de ani clientul plăteşte 30.000 de euro în plus la bancă.

Bancherii nu se vor grăbi să ieftinească ipotecarele în lei, care ar rămâne singura alternativă pentru clienţii care doresc să se împrumute pentru a-şi cumpăra o casă, în condiţiile restricţiilor pe care BNR le pregă­teşte la finanţările în valută, consideră analiştii.

“Ieftinirea creditelor în lei poate veni numai din scăderea dobânzilor interbancare. Marja fixă a băncilor este destul de mică în acest moment la creditele imobiliare, de circa 3-3,5%, ast­fel că ieftinirea nu poate veni de aici. Depinde de cum va evolua şi dobânda de politică monetară”, consideră Liviu Andrei, directorul general al brokerului de credite Alliance Finance.

Un nou regulament al BNR, aflat deocamdată în faza de proiect, vizează limitarea sumei împrumutate la cel mult 70% din valoarea garanţiei în cazul creditelor imobiliare în valută, faţă de 85% la finanţările în lei.

Măsura vine în condiţiile în care mai mult de 95% din creditele ipotecare acordate în prezent sunt în valută, în condiţiile în care diferenţa de dobândă între lei şi euro rămâne semnificativă.

Diferenţialul de dobândă ajungea la sfâr­şitul lunii iulie la circa trei puncte procentuale. Dobânda anuală efectivă medie la finanţările în euro era de 6,4% pe an, în timp ce la lei lei ajungea la 9,4% pe an, potrivit datelor BNR.

Dragoş Cabat, analist financiar: Volumul de credite acordate va scădea, iar pentru ca băncile să facă banii propuşi, trebuie să majoreze dobânzile. Interesul băncilor este să facă profit. La creditele în valută vor creşte costurile.

Şi la împrumuturile în lei ar putea creşte dobânzile pe termen scurt, pentru ca după o perioadă să scadă.De exemplu, la un credit ipotecar în valută 40.000 de euro, la o dobândă de circa 6% pe an, clientul achită după 30 de ani 94.000 de euro.

La un credit cu o valoare similară, dar în lei şi cu o dobândă mai mare cu trei puncte procentuale, suma rambursată de client la finalul celor 30 de ani de contract este însă de 527.000 lei (echivalentul a 124.000 de euro). Rata lunară la un împrumut în lei este mai mare cu echivalentul a 85 de euro.

Totodată, băncile vor fi nevoite să elaboreze scenarii de risc mai drastice pentru a se asigura că gradul de îndatorare al clientului nu va depăşi pe întreaga perioadă până la scadenţă nivelul maxim stabilit prin normele proprii de finanţare. La creditele în euro, de exemplu, băn­cile trebuie să ia în calcul o fluctuaţie a cursu­lui valutar cu 35%.

Analistul financiar Dragoş Cabat consideră că este posibil ca dobânzile să crească, mai ales cele la valută, dar şi cele la împrumuturile acordate în lei, având în vedere faptul că după noile reguli condiţiile sunt mai restrictive.

“Volumul de credite acordate va scădea, iar pentru ca băncile să facă banii propuşi, trebuie să majoreze dobânzile. Interesul băncilor este să facă profit. La creditele în valută vor creşte costurile. Şi la împrumuturile în lei ar putea creşte dobânzile pe termen scurt, pentru ca după o perioadă să scadă”, a explicat fostul bancher Cabat.

El a amintit că băncile atrag linii de finanţare în valută de la băncile-mamă şi trebuie să “facă rost de lei”, ceea ce ar putea induce presiune pe piaţa interbancară şi ar putea duce la întărirea leului şi creşterea dobânzilor pe piaţa interbancară. Finanţându-se ceva mai scump în lei, băncile pot să crească dobânzile.

Orice modificare de dobândă va fi strâns corelată cu cererea de credite şi competiţia de pe piaţă, cred analiştii.

Lucian Anghel, economistul-şef al BCR: Nu cred că noile reglementări vor avea un impact pe dobânzi. Pe de-o parte, nu văd de ce să se înregistreze majorări de dobânzi deoarece riscurile asumate de bănci vor fi mai mici, iar bancherii vor avea un confort mai mare legat de rambursarea împrumuturilor.

“Nu cred că noile reglementări vor avea un impact pe dobânzi. Pe de-o parte, nu văd de ce să se înregistreze majorări de dobânzi deoarece riscurile asumate de bănci vor fi mai mici, iar bancherii vor avea un confort mai mare legat de rambursarea împrumuturilor. Nici scăderi de dobânzi nu cred că se vor înregistra, dar depinde foarte mult de competiţie şi de cererea solvabilă”, susţine Lucian Anghel, economistul-şef al BCR.

Noul regulament al BNR vizează şi creditele de consum, în cazul cărora perioada maximă de rambursare va fi redusă la cinci ani, cu un efect semnificativ asupra valorii sumelor împrumutate.

“La creditele de nevoi personale sumele împrumutate vor fi mai mici din cauza scăderii perioadei maxime de rambursare. De exemplu, o persoană care s-ar încadra în prezent la un credit de 6.400 de euro ar mai putea lua doar 2.800 de euro în noile condiţii”, a precizat Liviu Andrei

În cazul creditelor ipotecare, o alternativă ar putea să rămână programul “Prima casă”, în cazul căruia nu se aplică restricţia privind avansul minim de 30%. Scenariul şoc privind deprecierea leului cu 35% în faţa euro va fi luat în calcul însă şi aici, astfel că în final sumele împrumutate vor fi mai mici. Preţurile locuin­ţelor ar putea scădea la rândul lor.

Sursa: Ziarul Financiar

Share:
  • TwitThis
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google
  • Technorati

 Newsletter

Ti-a placut aceasta stire? Aboneaza-te la newsletter.

Loading... Loading...